10 noiembrie 2025, ora 12:38

Primăria Chișinău nu își asumă responsabilitatea pentru tragedia produsă la Hotelul Național, unde o fată de 13 ani ar fi căzut în gol. În cadrul ședinței operative de dimineață, primarul Ion Ceban a transmis condoleanțe familiei victimei și a cerut Guvernului să se implice în identificarea soluțiilor pentru prevenirea unor astfel de cazuri.

„Primăria nu poate direct interveni... Solicit Guvernului Republicii Moldova să facem împreună ceva în această privință. La clădirile publice ale statului trebuie instalată pază și interzis accesul în interior. Pentru cele private, trebuie găsită o soluție legală ca proprietarii să fie obligați să asigure securitatea”,  a menționat primarul capitalei, Ion Ceban.

Guvernul nu a oferit încă o reacție oficială în urma tragediei de la fostul Hotel Național, unde, acum trei zile, o fată de 13 ani a fost găsită fără viață. Mama acesteia a alertat poliția după ce fiica nu s a întors de la școală, iar colegii au spus că fata ar fi mers să exploreze clădirea abandonată. Autoritățile nu au stabilit deocamdată cauzele exacte ale tragediei.

Într-o reacție ulterioară, poliția a explicat că în ultimii trei ani, au fost expediate 19 sesizări și 34 de fișe de semnalare către Primăria Chișinău, Pretura sectorului Centru, Procuratura municipiului Chișinău (Oficiul Centru) și administratorul clădirii. 

Se întâmplă după ce oamenii legii au efectuat mai multe controale și s-a constatat că fosta clădire a Hotelului „Național” din Chișinău reprezintă de ani buni un pericol major pentru siguranța și viața oamenilor, în special a copiilor.

„Autoritatea publicǎ localǎ ne-a rǎspuns în majoritatea cazurilor cǎ urmeazǎ sǎ ia act de recomandǎrile poliției și urmează întreprinderea mai multor măsuri, ceea ce nu s-a întâmplat. Totodată, au fost transmise multiple sesizări către SRL „Moldova-Tur”, entitatea care administrează imobilul, pentru a fortifica accesul și a limita pătrunderea persoanelor neautorizate”, se arată în comunicat.

07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.