12 noiembrie 2025, ora 18:49

Haos și îmbrânceli la summitul privind schimbările climatice, organizat în Brazilia. Mai mulți reprezentanți ai popoarelor indigene au decis să aibă o intrare spectaculoasă la evenimentul la care ar fi fost invitați și au pătruns forțat în clădire, rănind mai mulți paznici. Protestatarii ca pădurile amazoniene să fie protejate de agrobusiness, explorări petroliere, mineri și tăietori ilegali de lemne.

Îmbrăcați în haine tradiționale indigene și cu pancarte pe care scria „pădurile noastre nu sunt de vânzare”, protestatarii au trecut cu forța de barierele de securitate ale conferinței COP30 privind schimbările climatice, desfășurată în Brazilia. ONU a declarat pentru BBC News că doi membri din staff-ul de securitate au fost răniți. 

Este o încălcare extrem de neobișnuită a securității la o conferință care are protocoale stricte, au declarat autoritățile braziliene care au pornit o investigație pentru a vedea dacă protestatarii nu au fost ajutați de cineva pe interior.

Întâlnirile din acest an, la care participă delegați din 200 de țări au fost denumite „COP-ul popoarelor indigene”, organizatorii brazilieni promițând să pună popoarele indigene în centrul discuțiilor, în condițiile în care acestea sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, din cauza dependenței lor de mediul natural și de resursele acestuia. 

Mai mult, un raport al ONU publicat la începutul acestui an arată că popoarele indigene protejează 80 % din biodiversitatea rămasă a planetei, dar primesc mai puțin de 1 % din fondurile internaționale destinate combaterii schimbărilor climatice.

„Noi, popoarele indigene, suntem foarte entuziasmate și avem și revendicări puternice, deoarece este prima dată când se face acest lucru într-o regiune amazoniană precum Brazilia”.

„Am observat o participare mai mare a popoarelor indigene la COP30, ceea ce este extrem de important, deoarece este o problemă de mare relevanță pentru lume”.

Întâlnirea din acest an are loc la zece ani de la acordul climatic de la Paris, în care țările s-au angajat să încerce să limiteze creșterea temperaturilor globale la 1,5 °C. Este pentru prima dată când conferința se desfășoară în Brazilia, discuțiile având loc în Belém, la marginea pădurii tropicale amazoniene. 

Locația s-a dovedit a fi o decizie controversată din mai multe motive, în parte din cauza locuitorilor din Amazon, mulți dintre ei fiind critici vocali ai daunelor aduse mediului înconjurător de schimbările climatice și defrișările. Brazilia a continuat, de asemenea, să acorde noi licențe pentru petrol și gaze care, alături de cărbune, sunt combustibili fosili, principala cauză a încălzirii globale. 

07 decembrie 2025, ora 21:00

Ucraina a înghețat o parte dintre activele celui mai influent oligarh din regiunea separatistă Transnistria, Viktor Gușan, cofondator al holdingului „Șerif”, după ce procurorii au stabilit că firme afiliate acestuia au furnizat bunuri și servicii pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse, scrie pravda.ua, citat de ziare.com.

Potrivit presei ucrainene, companii apropiate de Gușan au fost conectate la lanțul de producție militară rusesc prin intermediul fabricii „Moldavizolit”, situată pe teritoriul controlat de administrația separatistă de la Tiraspol. Ancheta ucraineană arată că, în timpul războiului, această fabrică a jucat un rol important în furnizarea de materiale necesare industriei de apărare a Rusiei.

Investigația aduce în prim-plan persoanele-cheie implicate, modul în care au fost create firme intermediare în Federația Rusă, precum și legăturile directe care, potrivit anchetatorilor, duc înapoi la holdingul „Șerif”.

Autoritățile ucrainene precizează că măsurile de înghețare a activelor rămân în vigoare până la finalizarea investigației.

Holdingul „Șerif” deține o poziție aproape monopolistă în Transnistria, controlând comerțul, piața petrolieră, telecomunicațiile și principalele mijloace de informare în masă. Grupul include operatorul de telefonie mobilă „Interdnestrkom”, combinatul de vinuri și cognac din Tiraspol, banca „Agroprombank”, fabrica de textile „Tirotex”, postul de televiziune TSV, cazinouri, un club de fotbal, un complex sportiv, o rețea de benzinării și mai multe showroom-uri auto.

Averea lui Viktor Gușan este estimată la aproximativ 2 miliarde de dolari.

La sfârșitul lunii noiembrie, Ucraina a sincronizat regimul de sancțiuni cu cel al Statelor Unite, introducând restricții împotriva „Rosneft”, a companiilor afiliate și a unor firme din grupul „Lukoil”.