Un armistițiu este necesar „de urgenţă” în Ucraina, după aproape patru ani de război, cere G7, în urma unei reuniuni în Canada a miniştrilor de Externe, în contextul în care negocieri în acest sens se află într-un punct mort, relatează AFP. Războiul din Ucraina va mai dura câțiva ani și ar putea duce la epuizarea Rusiei, a declarat ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radosław Sikorski. Între timp, Finlanda acuză oficial China că ajută masiv Moscova în război, Rusia a atacat din nou regiunea Odesa cu drone, iar propagandiștii ruși vorbesc doar despre distrugeri.

Pe de altă parte, oficial, Kremlinul se declară gata să reia negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul, a declarat un oficial rus, care mai susține că la summitul din Alaska preşedintele american Donald Trump ar fi acceptat condițiile teritoriale ale Moscovei pentru a accepta un armistițiu. Kievul respinge afirmațiile potrivit cărora ar fi de vină pentru blocarea procesului de pace, în contextul în care războiul se apropie de sfârșitul celui de-al patrulea an. Mai mult, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul consideră că Rusia se pregătește pentru un „război mare” în Europa, care ar putea începe încă din 2029. Washingtonul crede că a epuizat opțiunile pentru sancționarea Moscovei, dar Kievul are altă părere.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că situația din Pokrovsk rămâne „extrem de dificilă”, însă decizia privind o posibilă retragere a trupelor aparține exclusiv comandanților militari de pe teren, relatează Ukrainska Pravda. „Nimeni nu-i obligă să moară de dragul ruinelor. Îi voi sprijini pe soldații noștri, în special pe comandanții de acolo, în dorința lor de a controla situația. Altfel, este prea scump pentru noi - cel mai important lucru pentru noi sunt soldații noștri”, a spus Volodimir Zelenski pentru Bloomberg. Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește o victorie la Pokrovsk pentru a-l convinge pe președintele american Donald Trump că Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din întregul Donbas de est, în vederea încheierii războiului.

UPDATE Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva unei rețele de companii care furniza componente pentru producătorul iranian de drone și rachete HESA – o structură aflată în subordinea Ministerului Apărării de la Teheran. Pe lista celor vizați au intrat și două firme ucrainene – Imperativ Ukraina și Ekovera, arată Business Insider.

UPDATE Un scandal a izbucnit, joi, între Ministerul rus de Externe şi cotidianul italian „Corriere della Sera”, după ce ministerul a declarat agenţiei ruse de stat TASS că ziarul i-a luat un interviu şefului diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, dar apoi a refuzat să-l publice integral, „fără cenzură” şi „tăieturi”. Conducerea „Corriere” a răspuns la acuzaţie precizând că solicitarea unui interviu realizat direct, ca o discuţie, a fost refuzată, aşa încât a trimis întrebările în avans, iar Ministerul rus de Externe a răspuns cu „un text lung, plin de acuzaţii şi propagandă”, transmite News.ro.

UPDATE Premierul ucrainean, Iulia Svîrîdenko, a declarat joi că guvernul său va efectua un audit al tuturor companiilor de stat, inclusiv al celor energetice, în urma unui scandal major de corupție care a dus la suspendarea a doi miniștri, scrie Rador.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut joi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să nu le mai permită bărbaţilor tineri să părăsească Ucraina, după ce o decizie recentă a Kievului de a autoriza ieşirea din ţară a tinerilor cu vârste între 18 şi 22 de ani a avut ca efect sosirea unui val de refugiaţi ucraineni în Germania, transmite AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Prețul mediu de achiziție al unei mașini noi în Rusia a atins un nivel record în luna octombrie, ajungând la 3,43 milioane de ruble (42.189 de dolari), a anunțat joi agenția rusă de analiză Autostat, citată de Reuters. Prețul mediu de achiziție a fost cu 3,5% mai mare decât în octombrie 2024, cu 60% mai mare decât în 2021 și dublu față de nivelul de acum cinci ani, a declarat Autostat într-un comunicat.

UPDATE Kremlinul a declarat joi că Ucraina va trebui să negocieze cu Rusia "mai devreme sau mai târziu" şi a apreciat că poziţiile de negocierile ale Kievului se vor înrăutăţi cu fiecare zi ce trece, informează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că prezența militară a Alianței în Europa transmite un mesaj clar de fermitate față de orice adversar, subliniind că fiecare centimetru de teritoriu aliat va fi apărat. Aflat într-o vizită la Comandamentul Întrunit al Forțelor Aliate din Brunssum, Țările de Jos, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a mulțumit soldaților pentru contribuția lor la menținerea unei posturi militare puternice și credibile a alianței în regiune, potrivit The Guardian.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat joi că trupele sale au lovit un terminal petrolier rusesc din Crimeea ocupată, precum și un depozit de combustibil din zona ocupată a regiunii Zaporijjia. Statul Major General al Ucrainei a transmis pe aplicația Telegram că instalațiile petroliere rusești și alte ținte militare au fost atacate cu arme produse pe plan intern, inclusiv rachete de croazieră lansate de la sol de tip Flamingo, rachete aeriene lansate de drone Bars și alte drone, scrie Rador.

UPDATE Declarația Ministerului ucrainean de Externe privind suspendarea negocierilor privind reglementarea paşnică cu Rusia anunţă de fapt o reticență din partea Kievului de a le purta, ceea ce este regretabil, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, într-o conferință de presă, scrie Rador.

UPDATE DeepState, un grup ucrainean de analiști militari, a raportat noaptea trecută că forțele rusești au ocupat satele Rivnopillia și Yablukove din regiunea Zaporojie. În plus, unitățile rusești au obținut câștiguri tactice în apropierea așezărilor Volodîmirivka și Kotlînă din regiunea Donețk. Analiștii au raportat, de asemenea, că rușii au avansat în apropierea satului Dachne, situat la granița administrativă a regiunii Dnipropetrovsk, scrie Spotmedia.

UPDATE Ţările nordice şi cele baltice au anunţat joi că vor finanţa achiziţionarea unui pachet de armament american în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina printr-un nou program NATO, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Parlamentul bulgar a respins joi un veto prezidenţial asupra legislaţiei care permite guvernului să preia controlul asupra rafinăriei de petrol Lukoil şi să o vândă pentru a proteja activele de sancţiunile americane iminente, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Premierul moldovean, Alexandru Munteanu, a afirmat că țara sa a reușit în ultimii ani, datorită sprijinul românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc, afirmație făcută la București după întrevederea cu omologul său român Ilie Bolojan.

UPDATE „Mersi de invitație și de primire foarte călduroasă. Vă mulțumesc pentru tot ce faceți pentru noi. Prima noastră, după cum știți, vizită oficială. Și ne bucurăm foarte mult că ne ducem la prietenii noștri, la frații noștri. Știu că ați contribuit și dumneavoastră foarte mult, prin toți diplomații, din Europa și din alte țări, în acest proces și vă mulțumim foarte mult. Pentru noi este foarte important, avem o oportunitate unică. Sigur că, cu toate cele ce se întâmplă în zonă, războiul în Ucraina, parcursul european pentru noi nu este doar o direcție strategică, ci o mișcare de supraviețuire și de protejare, de securitate națională”, i-a spus premierul Alexandru Munteanu președintelui român Nicușor Dan la București.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că Uniunea Europeană a transferat 5,9 miliarde de euro pentru sprijinirea economiei și apărării Ucrainei. Fondurile fac parte din programele ERA Loans și „Ukraine Facility”. Zelenski a subliniat că mecanismul ERA este finanțat din profiturile generate de activele ruse înghețate în statele membre ale Uniunii Europene. „Asta înseamnă că Rusia începe deja să plătească pentru agresiunea sa”, a spus liderul ucrainean, adăugând că doar presiunea constantă asupra Moscovei poate aduce pacea, scrie Mediafax.

UPDATE Iarna, temperaturile în Ucraina pot scădea până la -20 °C. Un înalt oficial guvernamental a spus că se așteaptă ca următoarele luni să fie brutale. „Cred că va fi cea mai grea iarnă din istoria noastră”, spune oficialul. „Rusia ne va distruge energia, infrastructura, încălzirea. Toate instituțiile statului ar trebui să fie pregătite pentru cel mai rău scenariu.” Maxim Timcenko, directorul executiv al DTEK, o mare companie privată de energie din Ucraina, spune: „Având în vedere intensitatea atacurilor din ultimele două luni, este clar că Rusia urmărește distrugerea completă a sistemului energetic al Ucrainei.” Dar, potrivit unui trimis european, nu este vorba doar de faptul că oamenii stau în frig noaptea sau fără lumină – strategia Rusiei este mai complexă. „[Este vorba] și despre faptul că oamenii nu vor mai putea cumpăra pâine de la brutărie dimineața și nu vor mai putea merge la muncă, deoarece fabricile nu vor mai avea energie electrică”, spune trimisul. După cum spune oficialul: „Scopul rușilor este să distrugă economia noastră”, scrie G4media.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că a avut o convorbire cu cancelarul german Friedrich Merz, la scurt timp după ce a vizitat posturile de comandă ale brigăzilor și corpurilor de luptă ucrainene. Liderul de la Kiev a precizat că i-a prezentat lui Merz situația actuală de pe front și au discutat despre măsurile esențiale care pot consolida apărarea Ucrainei, scrie Mediafax.

UPDATE Gigantul petrolier rus Lukoil a cerut Trezoreriei Statelor Unite amânarea termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor dictate de autoritățile americane împotriva sa, mai precis 21 noiembrie, dată de la care vor fi interzise orice fel de tranzacții cu conglomeratul rus, scrie Gândul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul consideră că Rusia se pregătește pentru un „război mare” în Europa, care ar putea începe încă din 2029. „Trebuie mai multă presiune asupra Rusiei. Ținând cont de situația de pe câmpul de luptă, nu vedem că Rusia ar dori să se oprească. Problema este că, atunci când ne uităm la industria militară a Rusiei, observăm că își cresc producția. Și, după estimările noastre, ei doresc să continue acest război. Considerăm că, dacă vom aplica o presiune puternică, rușilor le va fi necesară o pauză. Dar trebuie să recunoaștem că ei își doresc un război mare, se pregătesc să fie capabili în 2029 sau 2030 — în acea perioadă — să declanșeze un astfel de război major. Pe continentul european. Privim asta ca pe o provocare cu adevărat mare. Cred că trebuie să ne gândim cum să-i oprim acum, în Ucraina. Dar, totodată, să facem tot ce putem pentru a le reduce capacitățile. Să nu le permitem să obțină bani pe care încă îi pot primi din hidrocarburi. Și să nu le furnizăm arme. Deci, aceasta este o problemă pe care trebuie să o analizăm”, se arată în postarea lui Zelenski de pe Telegram.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat joi că a efectuat o vizită la trupele din regiunea Zaporojie, în sudul ţării, un front unde armata rusă a revendicat noi progrese, potrivit agenției de știri AFP, citate de Agerpres. „Am discutat cu militarii deciziile necesare pentru consolidarea apărării în sectorul Orihiv”, a transmis Zelenski pe Telegram. Acest sector a fost unul dintre punctele de plecare ale contraofensivei eşuate a forţelor ucrainene în 2023.

UPDATE Comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sirski, a anunţat care este situația reală de pe frontul din Pokrovsk. În acest context, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sirski, a anunţat că s-a deplasat recent în sectorul frontului Pokrovsk și a avut o serie de întâlniri cu comandanții forţelor ucrainene, notează Interfax. „Principalele noastre obiective rămân preluarea treptată a controlului asupra anumitor zone, sprijinirea și protejarea rutelor logistice existente și organizarea de rute suplimentare pentru a asigura furnizarea la timp a apărătorilor noștri cu tot ceea ce este necesar și evacuarea neîntreruptă a răniților”, a adăugat Sîrski. Potrivit acestuia, trupele ucrainene fac tot posibilul pentru a împiedica avansul și consolidarea poziţiilor forţelor ruse.

UPDATE Ceața densă deasupra Pokrovskului face imposibilă recunoașterea cu drone. Mai mult, rușii au adus mortiere în oraș și trag asupra pozițiilor operatorilor de drone ucraineni, ceea ce îngreunează monitorizarea orașului. ISW estimează că, foarte probabil, Armata Rusă va reuși să ocupe orașul strategic Pokrovsk, însă va continua să sufere pierderi importante, deoarece se concentrează pe mai multe fronturi simultan și astfel nu are resursele pentru ocuparea rapidă a orașului, scrie Știripesurse.

UPDATE  Școlile din Polonia și-au modificat programul educațional, iar elevii învață acum și cum să manevreze armele. După invazia rușilor pe teritoriul ucrainean, teama de război este resimțită tot mai mult.Alături de materiile obișnuite, cei 900 de elevi dintr-o școală pot alege acum și cursuri care să îi propulseze spre o carieră în armată. Ei pot deveni soldați, grăniceri, pompieri și polițiști, potrivit RTL4. „Știu că fac ceva pentru țara mea și că voi fi mai pregătită în viitor, iar asta mă face să fiu mândră”, a declarat o elevă.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat Bloomberg că Uniunea Europeană trebuie să depășească diferențele privind utilizarea activelor rusești înghețate, argumentând că de acestea depinde supraviețuirea Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Donald Trump este în mod evident frustrat de eșecul său de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. El a crezut că poate ajunge la un acord printr-o simplă tranzacție care să recunoască teritoriile cucerite de Kremlin și să apeleze la interesele sale economice. Dar nu a înțeles cât de hotărât era Vladimir Putin să distrugă statul ucrainean independent și cât de dificil ar fi să-l oblige să accepte ceva mai puțin, arată The Atlantic, citat de Digi24.

UPDATE Cu aproape o lună înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki în 2018, Jeffrey Epstein a încercat să transmită un mesaj unui diplomat rus: „Dacă vrei să-l înțelegi pe Trump, vorbește cu mine”, relatează Politico.

UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu că speră ca Washingtonul să nu ia măsuri care ar putea agrava conflictul din Ucraina, informează Rador.

UPDATE Statele Unite au ajuns aproape de limita posibilităților în privința impunerii de noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul american de Stat, Marco Rubio, după reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor G7, desfășurată în Canada. Oficialul a subliniat că Washingtonul a lovit deja în cele mai importante companii petroliere rusești, iar accentul se va muta acum pe aplicarea strictă a restricțiilor existente, nu pe introducerea unora noi, potrivit RBC Ukraine.

UPDATE În timpul unui zbor de antrenament deasupra Finlandei, un bombardier strategic american B-52H Stratofortress a exersat lovirea unor ținte pe poligonul de antrenament Sotinpuro, situat în apropierea graniței cu Rusia, în estul țării, potrivit Forțelor Aeriene Finlandeze. Bombardierul a intrat apoi în spațiul aerian estonian și s-a apropiat de granița cu Rusia la aproximativ 50 km, scrie The Moscow Times.

UPDATE Kenya a anunțat că peste 200 dintre cetățenii săi luptă în prezent pentru Rusia împotriva Ucrainei și a avertizat că rețelele de recrutare continuă să vizeze mai mulți kenyeni pentru înrolare. „Exercițiile de recrutare din Rusia s-au extins, se pare, pentru a include cetățeni africani, inclusiv kenyeni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Kenya într-un comunicat, potrivit Spotmedia.

UPDATE Noapte de noapte, Belgia este în alertă. În ultimele două săptămâni, aeroporturile civile, bazele militare și centralele nucleare au fost survolate de drone, perturbând traficul, provocând haos și stârnind îngrijorări legate de securitate. Este doar cel mai recent caz al unei națiuni europene vizată de un posibil război hibrid cu drone al Rusiei, notează Adevărul.

UPDATE Două mine antipersonal au explodat lângă două ambulanțe din districtul Dniprovschi din Herson. „Prima ambulanță a lovit o mină la ora 03:00 în timp ce evacua un pacient. A doua echipă – în timp ce răspundea la un apel în jurul orei 05:00. Detonarea a deteriorat roțile ambelor vehicule”, a anunțat Administrația Militară a regiunii. Nu s-au înregistrat victime, scrie Spotmedia.

UPDATE Războiul lui Putin din Ucraina capătă în ultima vreme accente dramatice atât pe câmpul de luptă, cât și în sfera diplomației. Acum creierele se înfierbântă la Moscova, unde un parlamentar rus afirmă că o singură lovitură dată de noua rachetă de croazieră ar distruge un întreg stat american.Deputatul din Duma de Stat, Andrey Gurulyov, a lăudat capacitățile rachetei Burevestnik în timpul unei discuții pe canalul video Solovyov Live. El a lansat o amenințare cu privire la o rachetă cu capacitate nucleară testată recent de Moscova, lăudându-se că aceasta ar putea distruge complet un stat american și totul se va sfârși, potrivit Newsweek.

UPDATE Războiul din Ucraina va mai dura câțiva ani și ar putea duce la epuizarea Rusiei, a declarat ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radosław Sikorski. „Ucraina se pregătește pentru încă trei ani de război, iar astfel de războaie coloniale durează de obicei aproximativ zece ani. Nu cred că [președintele Federației Ruse Vladimir] Putin va putea rezista încă trei ani”, a declarat Sikorski într-un interviu acordat TVP World. El a explicat că Rusia a început războiul în Donbas acum mai bine de 10 ani, dar nu a reușit să cucerească regiunea. Până la invazia pe scară largă din 2022, Europa credea că Rusia are „a doua armată din lume”, iar Putin însuși considera că războiul din Ucraina va fi „o operațiune de trei zile”, a remarcat Sikorski. Potrivit lui, din punct de vedere militar, Rusia nu s-a prezentat în cea mai bună lumină, iar ceea ce a obținut până acum cu greu poate fi considerat o „victorie”, notează Digi24.

UPDATE Secretarul de Stat al SUA Marco Rubio a criticat incursiunile Rusiei în Europa de Est și a avertizat că Washingtonul are un angajament ferm față de NATO și față de apărarea partenerilor, în cazul în care aceștia ar fi atacați, potrivit unei transcrieri oficiale a declarațiilor. SUA cred că incursiunile dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO creează un nivel ridicat de tensiune, care ar putea declanșa ceva mai amplu. Avertismentul a fost lansat de șeful diplomației americane la o reuniune G7 în Canada, miercuri, în semn de răspuns la o întrebare a ziariștilor privind „incursiunile rusești tot mai frecvente în țările din Europa de Est”. „Nu suntem de acord cu ele. Adică, nu ne plac”, a spus Rubio, potrivit HotNews.

UPDATE Rusia își negociază retragerea din compania petrolieră sârbă NIS, care este supusă sancțiunilor americane, și a solicitat Washingtonului o prelungire a unei licențe care i-ar permite acestei companii, cruciale pentru economia sârbă, să funcționeze normal, a anunțat marți ministrul sârb al Energiei, relatează AFP, citată de Rador.

UPDATE China alimentează "masiv" efortul de război rus, a afirmat miercuri ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, apreciind că aceasta reprezintă o provocare la adresa NATO, informează AFP. „Rusia nu ar fi capabilă să ducă un război foarte mult timp doar cu resursele sale. India, desigur, aduce o finanțare prin alte mijloace, însă China o face deliberat", a declarat ministrul la finalul unei reuniuni cu omologii săi din ţările nordice, la Helsinki.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut miercuri, 12 noiembrie 2025, demisia miniștrilor Justiției și Energiei, în urma unui mare scandal de corupție legat de sectorul energetic, ambii miniștrii demisionând la scurt timp după solicitarea președintelui, transmite AFP.

UPDATE Ucraina produce în prezent 4 milioane de drone pe an – mai mult decât toate țările NATO la un loc. Războiul a transformat națiunea într-o superputere în domeniul dronelor, exportând tehnologie și expertiză în toată Europa. „Nu este vorba doar de cantitatea de drone, ci și de varietate”, a spus analistul RAND Michael Bohnert. „Probabil mai mult decât toate țările NATO la un loc în acest moment.” Inginerii și producătorii ucraineni caută acum parteneriate în străinătate pentru a-și extinde producția și a-și asigura finanțarea, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a atacat din nou regiunea Odesa cu drone. „În urma loviturilor a izbucnit un incendiu la un obiectiv de infrastructură de transport. Conform informațiilor preliminare, nu există morți sau răniți”, au transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina.

UPDATE Reprezentanții Statelor Unite, Franţei, Canadei, Italiei, Germaniei, Regatului Unit şi Japoniei îşi reiterează în acest comunicat comun „susținerea de neclintit” a Ucrainei şi faţă de suveranitatea ucraineană. „Frontierele internaţionale nu trebuie să fie modificate cu forţa”, subliniază miniştrii de Externe ai statelor membre G7, potrivit AFP.

UPDATE Suspecții din cazul de mare corupție din Ucraina ar fi manipulat oficiali de rang înalt ca parte a unei rețele extinse de trafic de influență, au declarat procurorii la audierile care au avut loc pe 11-12 noiembrie, relatează Kyiv Independent. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, apare și el în anchetă, fiind „folosit” de omul de afaceri Timur Mindici - fugit între timp din țară. Ancheta mai arată și încrengăturile oamenilor de afaceri cu serviciile secrete ucrainene. Audierile au avut loc după ce Biroul Național Anticorupție (NABU) a acuzat opt suspecți de mită, abuz în serviciu și îmbogățire ilicită, într-un caz de corupție la scară largă, care implică compania de energie nucleară de stat Energoatom pe 11 noiembrie, potrivit Știripesurse.

UPDATE În fața amenințărilor rusești și a intensificării confruntării geopolitice în spațiu, Emmanuel Macron a anunțat investiții masive în apărarea spațială a Franței. Până în 2030, Parisul va aloca încă 4,2 miliarde de euro pentru a-și consolida capabilitățile militare orbitale, în cadrul unei noi strategii prezentate la Toulouse. Prezentând noua strategie spațială franceză pentru 2040, şeful statului a pledat în special pentru dezvoltarea viitoarelor lansatoare europene reutilizabile pentru a obţine un avantaj competitiv faţă de SpaceX al lui Elon Musk. „Războiul de astăzi se poartă deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spaţiu”, a declarat preşedintele francez la Toulouse, la sediul Comandamentului Spațial, pe care tocmai l-a inaugurat. „Asistăm la spionaj, de exemplu din partea Rusiei, asupra sateliţilor noştri prin folosirea de nave de patrulare, bruiaj masiv al semnalelor GPS, atacuri cibernetice împotriva infrastructurii noastre spațiale, teste cu rachete antisatelit, dezvoltarea de arme antisatelit (...) şi chiar amenințarea deosebit de șocantă a armelor nucleare în spațiu din partea Rusiei”, a explicat el, potrivit Digi24.

UPDATE UE nu va mai emite vize cu intrări multiple cetățenilor ruși care locuiesc în Rusia, aceasta fiind cea mai recentă măsură a sa de a intensifica presiunea asupra Moscovei din cauza războiului său de aproape patru ani împotriva Ucrainei. Totul sună bine, în teorie, dar în practică – potrivit jurnalistului Jason Corcoran, specializat în politica și economia Rusiei și CSI – nu ar fi afectați decât rușii de rând, nu elitele, scrie Gândul. Elitele Rusiei încă „plutesc” prin Europa cu „pașapoarte de aur” și „vize de aur”, îmbarcându-se în avioanele lor private fără nicio grijă. „Călătoria și circulația liberă în interiorul UE sunt un privilegiu, nu un lucru garantat”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE. A fost o declarație memorabilă creată pentru Bruxelles, punctează Corcoran, „dar și un cadou pentru Moscova”. Propagandiștii Kremlinului o vor folosi ca dovadă că „rusofobia” este adânc înrădăcinată în Occident, alimentând narațiunea lui Putin conform căreia Rusia este vizată nu pentru crimele sale, ci pentru identitatea sa.

UPDATE O companie estoniană din domeniul apărării, Frankenburg Technologies, a prezentat recent o rachetă nou-nouţă, de mărimea unei baghete, denumită Mark 1 şi destinată să doboare drone. Mai multe puncte de lucru situate în ţări membre NATO îşi propun deja să fabrice sute de astfel de rachete pe zi, scrie The Telegraph, preluat de News.ro.

UPDATE Compania Lukoil Bulgaria a transmis un comunicat de presă în care declară categoric că societatea nu îşi va întrerupe activitatea din ţară. „Toate punctele din reţeaua comercială a companiei funcţionează şi vor continua să funcționeze în regim normal. Nu există niciun motiv pentru întreruperea activității lor. Stațiile de benzină dispun de suficiente stocuri de combustibili”, se subliniază în comunicat. „Afirmaţiile privind stoparea activității sunt false, speculative şi înșelătoare„, menţionează Lukoil Bulgaria, scrie Rador.

UPDATE O înregistrare video recentă cu Vladimir Putin a reaprins speculațiile legate de condiția sa fizică. El este surprins cu mâinile vizibil umflate și cu o mobilitate redusă, detalii care au dat naștere unor noi teorii despre posibile afecțiuni neurologice sau oncologice, scrie Daily Mail. Clipul video, publicat inițial de presa rusă și propagat rapid pe platformele online, îl arată pe Putin în timpul unei discuții despre interzicerea dispozitivelor de vapat. Însă atenția publicului a fost captată de aspectul fizic al președintelui: mâini inflamate, o tentă palidă a pielii și o postură generală încordată. Jurnalistul ucrainean Dmytro Gordon a subliniat că „pumnii lui Putin par să-l doară”, adăugând că expresia sa facială sugera un posibil disconfort sau o tensiune musculară. Aceste îngrijorări nu reprezintă o noutate, starea de sănătate a liderului rus fiind analizată cu atenție în repetate rânduri.