Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a trimis la reevaluare aproape jumătate din rapoartele de vetting pentru judecătorii Curții de Apel Centru. Este vorba de 8 din 18 dosare analizate de comisie, în mare parte cazuri în care judecătorii au fost declarați integri și propuși să rămână în funcție.
Invitat la Cutia Neagră PLUS, președintele Comisiei de Vetting a Judecătorilor, Andrei Bivol, a subliniat că rapoartele instituției au caracter de recomandare, iar decizia finală aparține Consiliului, care poate interpreta diferit faptele. Iar membra CSM, Livia Mitrofan, a explicat că instituția vrea să evite „dublele standarde”.
„Nu există o competiție între Comisia de Evaluare și Consiliu. Comisia de Evaluare lucrează pentru Consiliu. Acest raport este pregătit și este o recomandare pentru CSM. (...) Ultimul cuvânt întotdeauna îl are CSM. (...) Referitor la acele rapoarte pe care CSM-ul a decis să le restituie înapoi. Dintre ele, majoritatea erau rapoarte pozitive. Au fost restituite. Deci Consiliul, dacă abstractizăm și luăm strict cifrele, da, aplică niște criterii mai stricte”, a declarat Andrei Bivol.
CSM: „Să nu admitem duble standarde”
Membra CSM, Livia Mitrofan, a dat de înțeles că instituția vrea să aplice aceleași criterii pentru toți judecătorii și să evite situațiile în care cazuri similare sunt tratate diferit:
„Este important să nu admitem duble standarde. Avem un judecător care nu a promovat pentru conflict de interese, pentru că a admis participarea în ședință a avocatului său și a examinat două dosare. (...) Vine un alt raport pozitiv în care un judecător de la Curtea de Apel a examinat trei dosare cu participarea avocatului său. (...) Consiliul Superior al Magistraturii cel puțin urma să pună repetat întrebarea care-i diferența dintre raportul A și raportul B”.
La rândul său, Bivol crede că diferențele identificate de Consiliu țin, în mare parte, de interpretarea probelor financiare sau a circumstanțelor, nu de standarde diferite:
„Opinia mea este că acolo nu e vorba de standarde duble, dar e vorba de circumstanțe foarte, foarte diferite. În esență, dacă abstractizăm, da, sunt două cazuri care țin de conflict de interes dintre judecător și avocatul care îl reprezintă pe el personal și care participă în alt dosar în fața lui și partea adversă nu este informată.
Dar gravitatea, impactul asupra imaginii justiției este diferit în fiecare caz. (...) Noi am înțeles îngrijorarea CSM-ului și de fiecare dată când vine un raport de evaluare, doamna Mitrofan a menționat, Vetting se focusează doar pe acele aspecte care au fost punctate de CSM”.
Cazul Olga Cojocaru: pozitiv la prima evaluare, negativ la a doua
Întrebat de cazul Olgăi Cojocaru, care a trecut inițial filtrul integrității, iar după reevaluare l-a picat, Andrei Bivol a explicat că diferența apare din modul de interpretare a unor venituri ale membrilor familiei:
„Nu e vorba de schimbarea părerii, e vorba de o decizie despre cum trebuie și urmează a fi interpretate anumite venituri ale membrilor familiei care sunt adulți, dar trăiesc în aceeași locuință. Comisia a schimbat opinia în privința acestei interpretări după ce a analizat argumentele CSM-ului și a analizat încă odată dosarul.
Acolo erau chestiuni de anumite cheltuieli care, dacă sunt incluse, persoana nu trece, pentru că trece peste plafonul de 20 de salarii medii pe economie. Dacă sunt excluse, persoana trece pentru că suma se duce sub plafon. Asta era unica, o chestiune foarte îngustă”.
Avocată: Straniu că doar la Curțile de Apel există o rată atât de mare de neacceptare
Avocata Cristina Ciubotaru, invitată în cadrul aceleași emisiuni, a subliniat că rata mare de rapoarte restituite apare în special la nivelul Curților de Apel, deși aceeași comisie și același CSM evaluează toate categoriile de subiecți:
„Per total, ideea generală că CSM încearcă să uniformizeze practica și să evite duble standarde, este una pozitivă. Straniu este că aceeași Comisie de Vetting, aplicând aceleași standarde și criterii în toate cazurile, și pentru Curtea Supremă, și pentru curțile de apel, și pentru președinții instanțelor de fond, doar la nivelul Curților de Apel avem o rată atât de mare de neacceptare a rapoartelor ori propunerilor Comisiei de Vetting”.
Tot Ciubotaru sugerează că presiunea mare asupra sistemului, inclusiv lipsa acută de judecători la CSJ, ar putea influența aceste diferențe de abordare.
Mitrofan a venit și cu o explicație legată de diferențele mari de rată între niveluri de instanță:
„Dintre subiecții obligatorii, judecătorii CSJ au trecut doar doi, restul și-au dat demisia. La Curtea de Apel au fost două rapoarte negative, CSM-ul le-a aprobat (...). Nu vorbim de candidați, pentru că candidați la CSJ sunt mai mult non-judecători. Din toți judecătorii CSJ în funcție, au mers la vetting doar 2 judecători. La curțile de apel (...) și numărul de judecători care au mers la vetting este mult mai mare, respectiv și de asta s-a primit așa o rată”.
În plus, Andrei Bivol a explicat că pentru judecătorii în funcție, precum cei de la Curțile de Apel, standardele aplicate sunt mai riguroase, deoarece consecințele sunt mult mai grave:
„Majoritatea candidaților pentru Curtea Supremă de Justiție nu sunt judecători. (...) Persoanele din această categorie, care eșuează procedura de evaluare, nu suportă niciun fel de consecințe. De altă parte, judecători în funcție și la Curtea de Apel Chișinău (...) suportă consecințe administrative, disciplinare, sunt destituiți și au și o interdicție de la 5 la 7 ani. Atunci când ai 18 evaluări pe judecători în funcție, cred că e logică rata și riscuri de reevaluare și rata o să fie mai mare”.
Comisia de Vetting: „Nu am perceput mesajul că nu ne facem bine munca”
Președintele Comisiei de Evaluare a Judecătorilor susține că numărul mare de rapoarte întoarse nu indică probleme în activitatea comisiei:
„Vă spun că noi nu am perceput mesajul că nu ne facem bine munca. (...) Din cele care s-au întors la reevaluare și le-am văzut eu, cea mai mare parte este vorba despre cum se interpretează, o diferență de interpretare a faptelor, a circumstanțelor, nu a standardelor sau criteriilor de către CSM”.
Menționăm că ocuparea funcțiilor vacante de la Curtea Supremă de Justiție și de la curțile de apel reprezintă o prioritate în planul de aderare la Uniunea Europeană. Procedura de Vetting ar trebui să se încheie până la finalul anului 2027.
Rată de promovare de 38%
Până la 17 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate pe site-ul Comisiei Vetting, 181 de judecători și candidați au fost notificați despre startul evaluării integrității etice și financiare. Dintre aceștia, 59 au primit verdict de promovare, iar 35 nu au trecut filtrul. Alți 63 de magistrați au demisionat ori s-au retras din concurs.
Sunt și dosare care încă nu au ajuns la final: 15 evaluări sunt pendinte, iar în 5 situații se desfășoară reevaluări. În statistici figurează și 4 persoane care au trecut anterior etapa de pre-vetting.
Comisia a calculat și rata de promovare pentru dosarele deja închise. Astfel, din 157 de dosare, 59 s-au încheiat cu promovare, ceea ce înseamnă o rată de promovare de 38%.
Separat, pe instituții, situația arată astfel:
La Curtea Supremă de Justiție, evaluarea vizează 46 de subiecți, dintre care 5 judecători și 41 de candidați. Până la 17 noiembrie, 17 au promovat, iar 12 au picat evaluarea. În alte 11 cazuri, procedura s-a oprit, pentru că persoanele au demisionat sau s-au retras. La aceeași dată, două evaluări erau încă în desfășurare, iar pentru un dosar raportul era pendinte. În statistică mai apar și 3 persoane care au trecut anterior pre-vettingul, iar la capitolul nepromovărilor este menționat că încă două persoane s-au retras în procesul de reevaluare.
La Consiliul Superior al Magistraturii și colegiile CSM, potrivit datelor publicate, în evaluare sunt incluși 35 de candidați. Dintre ei, 19 au trecut evaluarea, iar 11 au picat-o. În alte patru cazuri, persoanele s-au retras din procedură, iar într-un dosar evaluarea era încă în desfășurare.
În cazul Curților de Apel, în procesul de vetting figurează 76 de subiecți - 63 de judecători și 13 candidați. Până la 17 noiembrie, 19 au promovat evaluarea, iar 12 au primit un raport negativ. În cele mai multe cazuri - 38 - procedura s-a oprit după ce subiecții au demisionat sau s-au retras. O persoană a trecut anterior prin pre-vetting, o evaluare era încă în desfășurare, iar în alte cinci situații avea loc reevaluarea.
La instanțele de prim nivel, evaluarea îi vizează pe 24 de judecători care conduc instanțele, președinți și vicepreședinți. Până la 17 noiembrie 2025, 4 dintre ei au trecut evaluarea. Zece au ieșit din procedură după ce și-au dat demisia, iar pentru ceilalți procesul încă nu era închis: în cinci cazuri evaluarea era încă în desfășurare, iar în alte cinci se aștepta raportul Comisiei.
Comisia de Evaluare a Judecătorilor este formată din 6 membri. Ei sunt numiți de Parlament cu votul a 3/5 dintre deputații aleși. Trei membri sunt cetățeni ai Republicii Moldova și sunt propuși de fracțiunile parlamentare, astfel încât să fie reflectată proporțional atât majoritatea, cât și opoziția. Alți trei membri sunt propuși de partenerii de dezvoltare.
Comisia este condusă de un președinte, ales prin vot secret chiar dintre membrii ei, cu votul majorității. Dacă președintele lipsește, atribuțiile lui sunt preluate temporar de un membru desemnat de președinte.
Comisia are și un Secretariat. Acesta nu este o instituție separată cu personalitate juridică, dar este independent de alte autorități și instituții publice și lucrează doar pentru a sprijini Comisia. Regulile după care funcționează și schema de personal sunt stabilite în regulamentul Comisiei.
În esență, Comisia are dreptul să strângă și să verifice toate informațiile relevante pentru evaluare, folosind orice mijloace permise de lege. Poate accesa sisteme informaționale care conțin date utile pentru mandatul ei, poate cere explicații și documente de la persoana evaluată și poate solicita, fără plată, informații de la alte persoane sau instituții, inclusiv de la bănci și alte instituții financiare. De asemenea, poate audia persoana evaluată și alți oameni care au informații relevante, iar la final face evaluarea și aprobă rapoarte cu rezultatele acesteia.
În final, rapoartele pot fi acceptate sau respinse de Consiliul Superior al Magistraturii. Deciziile pot fi contestate până la instanța superioară - Curtea Supremă de Justiție.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
