27 noiembrie 2025, ora 15:50

Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Proiectul a fost susținut de 57 de deputați. Astfel, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău ar putea fi închis în vara anului 2026, conform declarațiilor ministrului de Externe, Mihai Popșoi, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Conform șefului diplomației de la Chișinău, următoarea etapă va fi semnarea decretului de către președinta Maia Sandu, după care autoritățile ruse vor fi informate că acordul nu va fi prelungit. Înțelegerea expiră în vară, iar legislația prevede notificarea cu 6 luni înainte, întrucât nu poate fi denunțat unilateral.

Centrul Cultural Rus este administrat direct de Ambasada Federației Ruse la Chișinău și beneficiază de finanțare din partea Agenției Ruse Rossotrudnicestvo, care este subordonată direct președinției ruse. 

Această agenție a fost inclusă în sancțiuni internaționale și a fost desemnată de Uniunea Europeană drept „principala entitate de stat responsabilă de promovarea puterii soft a Kremlinului și a influenței sale hibride, inclusiv prin susținerea conceptului denumit „Russkiy Mir”.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești în februarie 2025.

„Autorii susțin că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova”, se arată în comunicatul Parlamentului.

TV8.md amintește că pe 13 noiembrie, Parlamentul Republicii Moldova a denunțat în prima lectură Acordul cu Rusia privind centrele culturale, ceea ce ar duce la închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Proiectul de lege a fost susținut cu 60 de voturi „pentru” și 35 de voturi „împotrivă”. Deputata PAS Stela Macari a propus înființarea unui Centru european în locul acestuia.

02 martie 2026, ora 12:19

La 34 de ani de la Războiul de pe Nistru, președinta Maia Sandu a cerut repetat retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Șefa statului a declarat că țara noastră trăiește „un veritabil război cognitiv” și a subliniat că „apărarea memoriei trebuie să fie parte a apărării naționale”, în contextul în care pacea și libertatea sunt din nou amenințate. Declarațiile au fost făcute la monumentul „Maica Îndurerată”, în cadrul Zilei Memoriei și Recunoștinței.

„Este o zi a durerii și a demnității. Este o zi în care ne amintim nu doar faptele celor care au luptat, ci, mai ales, sacrificiul pe care l-au făcut. Pentru că libertatea a venit cu un preț greu, pentru ea sute de oameni și-au dat viața, și alte zeci de mii și-au pus sănătatea, viitorul și viața celor dragi în pericol (...) Comemorarea eroilor războiului de pe Nistru ne amintește că libertatea nu este un dar, ea trebuie protejată”, a declarat președinta.

Alături de premierul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, președinta s-a deplasat în coloană de la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în cadrul Marșului Memoriei.

La „Maica Îndurerată” au avut loc depuneri de flori și s-a ținut un minut național de reculegere.

„Timp de decenii, destinul nostru era decis în altă parte, iar moldovenii au vrut în sfârșit să își hotărască singuri viitorul. Cei care și-au apărat țara în prima linie înțeleg cel mai bine cât de prețioasă este libertatea”, a subliniat președinta.

În contextul războiului din Ucraina, Maia Sandu a ținut să amintească că pacea și libertatea Republicii Moldova sunt apărate acum „de ucraineni pe câmpul de luptă”.

„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: în război, agresorul este cel care atacă. În 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia”, a punctat președinta.

Maia Sandu a menționat că, spre deosebire de anii ’90, când agresiunea a venit cu tancuri, acum aceasta se manifestă prin „propagandă, manipulare și dezinformare”. 

„Trăim un veritabil război cognitiv care țintește memoria și identitatea. Apărarea memoriei trebuie să fie parte a apărării naționale. Cunoașterea istoriei este o condiție pentru un stat puternic. Fără memorie nu există identitate, fără identitate nu există reziliență, fără reziliență nu există securitate”, a subliniat președinta.

Ceremonia a fost marcată și de un moment emoționant. Ilinca Taureanu, cursantă la Academia de Poliție, a recitat o poezie scrisă de Raisa Colina-Dîrda, dedicată fiului său, Victorian, decedat în războiul de pe Nistru, la doar 21 de ani.

Cuvânt a luat și Anatol Croitor, veteran al luptei de pe platoul Cosnița, care a declarat că, în 1992, a înțeles că „libertatea și independența nu se negociază” și că orice „război aduce victime”, iar „noi am plătit un preț scump”. 

Acesta a salutat procesul de integrare a Republicii Moldova în UE, pe care l-a numit „un pas firesc și necesar”.

Pe 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la Războiul de pe Nistru, iar în toată țara au loc evenimente de cinstire a memoriei celor 321 de cetățeni care au căzut pe câmpul de luptă.