Vladimir Plahotniuc ar fi tratat preferențial de către instanță în dosarul în care este judecat, prin faptul că este prezent la ședințele de judecată doar când vrea el, consideră fostul primar al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, invitat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. La rândul său, Chiril Lucinschi afirmă că lista de martori ar fi folosită ca instrument de presiune și imagine, nu ca probă esențială, iar Alexandr Slusari spune că mulți dintre cei chemați ca martori ar fi trebuit să aibă o altă calitate procesuală.
„- Nu aveți senzația că Plahotniuc în acest dosar alege el când să apară? - Exact. Asta înseamnă că este permis. Pentru că legea spune negru pe altul, ești obligat să fii prezent. Doar dacă ești pe patul de spital cu picurătoare, nu vii la ședință, în rest ești obligat”, a declarat Dorin Chirtoacă.
Chirtoacă mai invocă și încălcări procedurale:
„Faptul că au început ședințele până ca el să studieze materialele cauzei, este din nou o încălcare procesuală care e favorabilă lui. N-ai voie să faci proces cu omul dacă el n-a făcut cunoștință cu materialele cauzei, indiferent că e un volum sau că sunt o sută. La început faci cunoștință cu materialele cauzei, semnezi acolo că ai luat cunoștință, după care vii în instanță să fii judecat”.
Potrivit lui Dorin Chirtoacă, și modul în care sunt tratați martorii riscă să întărească argumentele apărării:
„Martorii, din nou, faptul că ei nu sunt acceptați, toate astea vor fi interpretate ca încălcări. El a cerut mulți martori. Scopul care este, până la urmă, ori noi ne lămurim asupra tot ceea ce a fost, că ăsta e capul mafiei. Și având în vedere că Procuratura nu iese și nu spune lucrurile astea deschis, că este lăsat să nu vină la proces, că vine când vrea, face ce vrea”.
Dorin Chirtoacă mai susține că solicitarea ca procesul să fie filmat ar avea scopul de a transforma procedura judiciară într-un spectacol mediatic, cu efect asupra percepției publice.
„Pentru a transforma totul în spectacol, pentru a se victimiza, pentru ca acești peste 160 de martori să vină și fiind întrebați dacă fac parte din grupul criminal organizat de Plahotniuc, evident că vor spune nu, pentru că asta e autoincriminare. Atunci, Plahotniuc apare ca și victimă, vin 160 de martori sau 30 și nu confirmă gruparea criminală. În paralel, prețurile cresc, inflația, oamenii nu sunt mulțumiți de actuala guvernare și automat, în contrast, el apare acolo ca și victimă”, a subliniat Chirtoacă.
Fostul deputat PLDM, Chiril Lucinschi, atrage atenția asupra listei extinse de martori ceruți de Plahotniuc. Potrivit acestuia, lista ar avea mai degrabă un rol de presiune și de construire a unei imagini de susținere, decât unul strict probator.
„164, asta înseamnă că el a prezentat această listă nu a pentru a fi audiați toți, dar imediat a făcut presiunea ca să arate că el are o susținere. Dacă din partea acuzării au fost vreo 50 de martori, el trebuia să arate că el are o susținere mai mare. În realitate ei au cerut 27 de martori, care au cerut să fie audiați și instanța a acceptat practic toată lista”, a declarat Lucinschi.
Lucinschi crede că strategia nu se limitează la sala de judecată, ci la o modalitate de formare a opiniei publice:
„Eu cred că Plahotniuc sau avocații lui vor încerca să lucreze și cu opinia publică. Foarte multă lume acum, am văzut cum iese în public și încearcă într-un mod subtil, accentele să le schimbe, vorbind că Plahotniuc nu a participat. Este un lucru din culise, lucru dirijat ca să fie creată o opinie publică”.
Fostul deputat al Blocului „ACUM” și președinte al comisiei parlamentare care a investigat furtul miliardului, Alexandr Slusari, afirmă că, în realitate, mulți dintre cei chemați ca martori ar fi trebuit să apară în dosar în altă postură.
„Ei când au ajuns și au analizat ce se întâmplă, eu văzut că se vorbește despre gruparea criminală, dar, ca atare, gruparea criminală este reprezentată doar de Plahotniuc. Ceilalți care trebuiau să meargă ca și complice, nu ca martori în acest dosar, nici nu au fost atrași în calitate de nimeni”, a explicat Alexandr Slusari.
În acest context, Slusari crede că Plahotniuc a încercat să întoarcă situația în favoarea sa, chemând chiar el persoane din anturajul său pe lista martorilor:
„Când a înțeles că gruparea criminală se rezumă doar la el, dar toți restul stau bine, atunci, dacă procuratura nu i-a atras pe ei, nici în calitate de martori, Plahotniuc i-a chemat pe ei la covor și le-a zis „Voi toți care au fost membrii grupării criminale, veniți și spuneți. Eu singur nu vreau să merg, voi mergeți împreună cu mine, sau voi toți veniți și spuneți că nu ați primit nici o indicație””.
TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost extrădat autorităților de la Chișinău pe 25 septembrie. Menționăm că de atunci, acesta a participat la doar două ședințe de judecată. Și- motivat absențele prin faptul că studiază materialele dosarului, iar apoi că pregătește apărarea pentru momentul în care vor fi audiați martorii.
Vladimir Plahotniuc ar fi beneficiat de 39.282.000 de dolari și 3.518.000 de euro din furtul miliardului. Suma a fost dezvăluită în februarie 2023, la „Cutia Neagră”, de către procurorul general interimar de pe atunci, Ion Munteanu. Tot el declara că în opinia Procuraturii, ar exista suficiente probe pentru condamnarea lui Plahotniuc. Inculpatul, care riscă până la 20 de ani de pușcărie, pledează nevinovat.
Pe lângă dosarul „Frauda bancară”, Plahotniuc este cercetat și în alte cauze penale. De exemplu, în dosarul „Metalferos”, acesta este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Potrivit acuzării, în perioada 2012-2019, compania de stat ar fi fost implicată într-o schemă prin care metalele erau vândute prin intermediul unor firme controlate din umbră, la prețuri reduse, iar ulterior revândute cu un adaos comercial de 27%. Prejudiciul estimat depășește 1,2 miliarde de lei. În iulie 2022, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest în contumacie pe numele oligarhului, iar ulterior măsura a fost menținută de Curtea de Apel.
Numele lui Plahotniuc figurează și în dosarul denumit generic „Kuliok”, deschis după apariția imaginilor în care fostul președinte Igor Dodon primea o pungă de bani. Plahotniuc este acuzat de corupere activă în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon ar fi pretins și acceptat de la Plahotniuc și Iaralov o sumă cuprinsă între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Banii erau destinați pentru finanțarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului.
În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factorii de decizie de la Moscova condiții favorabile pentru Partidul Democrat și pentru Plahotniuc personal, inclusiv crearea unei coaliții de guvernare PDM-PSRM. Planul includea împărțirea funcțiilor în Guvern și în instituțiile statului, dar și garantarea că Plahotniuc nu va răspunde pentru cauzele penale pe care le avea în Rusia. Cei vizați resping acuzațiile.
Fostul lider PD e bănuit și în schema privind achiziția frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte. În buzunarul lui Vladimir Plahotniuc ar fi curs bani din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice în perioada 2014-2019. Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unor documente care arată sumele de care au beneficiat companiile conectate la oligarh. Banii erau transferați de firma lituaniană care a câștigat licitațiile de furnizare a blanchetelor pentru acte moldovenești emise de ASP. Circuitul financiar duce la o întreagă rețea de off-shore-ruri din Cipru, Hong-Kong și ajunge până în Emiratele Arabe Unite.
