Anul 2025 a fost marcat de decizii politice importante pentru Republica Moldova. Alegerile parlamentare din 28 septembrie au adus un nou Legislativ și un nou Guvern, care și-a asumat relansarea economică și atragerea investițiilor. Sprijinul Uniunii Europene a atins un nivel record: în martie a fost aprobat Planul de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro, iar Chișinăul a găzduit, în premieră, summitul Moldova-UE. Însă, spre final de an, lipsa reformelor a costat scump statul, care a ratat 170 de milioane de euro de la FMI.
2025 a început promițător pentru Republica Moldova. Pe 11 martie, Parlamentul European a aprobat, cu majoritatea voturilor, Planul de Creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, bani destinați pentru proiecte în energetică, reforma justiției, lupta cu corupția, agricultura, dar și construcția de drumuri și poduri.
„După acest vot istoric din Parlamentul European Republica Moldova trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan concret și detaliat de investiții acestor bani. Vorbim în mod special de proiecte menite să asigure securitatea energetică și să scadă din dependența Republicii Moldova față de Federația Rusă”.
Prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată la mijlocul verii, fiind anunțată în cadrul primului summit Moldova-UE organizat la Chișinău. Cu această ocazie, capitala noastră a fost vizitată în aceeași zi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Oficialii au susținut o conferință de presă alături de președinta Maia Sandu.
„Astăzi anunț eliberarea primelor 270 de milioane de euro în cadrul Planului de Creștere pentru Moldova. Voi ați prezentat rezultate la reforme și noi livrăm rezultatele promise din partea noastră să investim, să sprijinim”, a menționat președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.
„Acum este timpul să accelerăm muncă și să întreprindem următorii pași spre aderare. Acest proces nu este un exercițiu de bifă, dar se cer eforturi susținute de reforme care să aducă rezultate tangibile pentru cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat președintele Consiliului European, Antonio Costa.
„Din prima tranșă a fondurilor europene vom repara aproximativ 200 de kilometri de drumuri regionale și raionale. Școlile din toată țara vor primi sprijin pentru a-și renova cantinele”, a declarat șefa statului, Maia Sandu.
Înainte de alegerile parlamentare, țara noastră a fost vizitată de mai mulți oficiali europeni de rang înalt. Chișinăul a trăit un moment istoric de Ziua Independenței, atunci când președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au ținut discursuri în limba română în fața moldovenilor, adunați la sărbătoare în Piața Marii Adunări Naționale.
„Bună seara, dragi prieteni moldoveni! Trăiască Republica Moldova, Trăiască Europa, Trăiască Moldova în Europa, Trăiască Moldova Independentă”, a menționat președintele Franței, Emmanuel Macron.
„Astăzi sărbătoriți independența voastră, ziua în care ați ales libertatea și demnitatea în locul fricii și al dominației străine”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk.
Evenimentul a fost relatat pe larg și de către presa internațională. În jur de 70 de echipe de jurnaliști din Franța, România, Polonia și Germania au venit la Chișinău, pentru a transmite în direct evenimentul din inima capitalei. În 2025, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a vizitat țara noastră tocmai de patru ori.
„Sunt la Chișinău pentru a patra oară în acest an, unele dintre celelalte țări candidate sunt geloase, dar le spun că voi aveți ceva special. Întotdeauna am spus că sunteți cei mai buni oameni din clasa mea”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.
Parlamentarele din 28 septembrie au fost câștigate de PAS, care a obținut 55 de mandate care au acces în Legislativ alături de PSRM, PCRM, Partidul Nostru și Democrația Acasă.
„- S-a întâmplat așa cum am dorit eu. - Ce părere aveți de rezultat? Sunteți de-acord? - Da. Sunt de-acord și mă bucur că e așa”.
„- V-ați așteptat la aceste rezultate? - Da. M-am așteptat pentru că totuși au început să se trezească oamenii câte un pic și să înțeleagă realitatea care o avem în zilele noastre”.
„De la PAS în acești 4 ani s-a așteptat ceva mai mult în comparație cu Guvernele precedente care au fost. Nu au demonstrat ceea ce au promis ei. Nu s-a demonstrat. Dar lumea a ales. Acceptăm și mergem înainte”.
După validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională și prima ședință a noului Parlament, au început discuțiile pentru formarea unui nou Guvern. Dorin Recean a declarat că nu mai dorește un nou mandat, astfel s-a purces la căutarea unui candidat la funcția de premier.
În urma consultărilor cu fracțiunile parlamentare, șefa statului, Maia Sandu, l-a propus în această funcție pe omul de afaceri Alexandru Munteanu. După 8 ore de dezbateri, pe data de 31 octombrie, Guvernul Munteanu a fost învestit de Parlament, cu promisiunea că în următorii patru ani va atrage investiții de patru miliarde de euro, va crește salariul minim la zece mii de lei, va construi poduri peste Prut și va finaliza Centura Chișinăului. Nimeni din opoziția parlamentară nu a votat pentru noul Executiv, astfel acesta a fost ales doar de către PAS.
„Eu am venit cu o ramură de măslin de fapt, eu credeam într-o consolidare, asta e mesajul meu”, a subliniat premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu.
„Cu votul a 55 de deputați, proiectul 326 din 30 octombrie 2025 votat, vă mulțumim, mult succes stimaților colegi din Guvern”.
A doua zi, pe întâi noiembrie, Executivul a depus jurământul, iar premierul Alexandru Munteanu a cerut puțină răbdare, dând asigurări că echipa sa nu va dezamăgi așteptările moldovenilor.
„Vom continua să lucrăm pentru binele, prosperitatea și parcursul european al Moldovei. - Ce mesaj aveți pentru cetățenii care așteaptă să fie livrate rezultate rapide?- Să ne de-a puțin timp, să aibă puțină răbdare, cred că nu o să le dezamăgim așteptările”, a menționat premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu.
Pe final de an, țara noastră a ratat o tranșă de aproape trei miliarde de lei de la Fondul Monetar Internațional, după ce nu a reușit să-și onoreze anumite angajamente, în special ce țin de reformarea justiției și asigurarea independenței Băncii Naționale. Inițial, autoritățile au ezitat să vorbească deschis la acest subiect, însă după câteva zile de presiune din partea presei și a societății civile, și-au recunoscut eșecul.
„Noi am cheltuit este un parametru de 35 la sută pentru salarii, noi am ridicat cred că am ajuns acum la 38-39 de procente. Ar putea să fie asta o supărare, o nemulțumire, dar noi ne-am asumat politic că trebuie să ajutăm oamenii. Asta e unul din motive, ei probabil au salarii mai mari, noi mai mici și trebuie să le majorăm”, a afirmat președintele Parlamentului, Igor Grosu.
„Eu cred că guvernarea PAS și-a asumat unele angajamente față de FMI destul de dure, în special majorări de impozite, dar ei nu le-au implementat de frică să nu piardă voturile în alegerile parlamentare”, a zis deputatul PSRM, Igor Dodon.
Screeningul bilateral cu Uniunea Europeană a fost încheiat în luna septembrie. Țara noastră nu a reușit însă să deschidă oficial primele capitole de negocieri cu UE, deși autoritățile și liderii europeni au anunțat de mai multe ori anumite termene. A rămas neclară și ideea separării procesului de negocieri a Moldovei față de Ucraina. Astfel, în 2026 rămânem cu speranța că vom reuși anul acesta să facem mai mult pentru a ne apropia de Uniunea Europeană.
