În timp ce unii au ajuns după gratii, alții sunt încă fugari. Anul 2025 a fost marcat de zeci de sentințe pronunțate, în multe dintre cazuri, în lipsa inculpaților. Totuși, pentru cei care ani la rând s-au ascuns de justiția moldovenească, 2025 a devenit anul răspunderii. Penitenciarul nr. 13 i-a primit pe cei considerați cândva intangibili, iar printre ei și oligarhul Vlad Plahotniuc, reținut după șase ani de căutări și adus, în sfârșit, în fața legii.
Odată ajuns după gratiile Penitenciarului 13, au trebuit să treacă aproximativ două luni ca Plahotniuc să se prezinte în instanță.
Din momentul extrădării, magistrații au admis demersul procurorilor de prelungire a măsurii preventive de trei ori, timp în care și Plahotniuc a devenit mai vocal.
După gratiile Penitenciarului nr. 13 se află și Constantin Țuțu, reținut anterior în Grecia împreună cu Vladimir Plahotniuc. La scurt timp, acesta a fost eliberat de autoritățile elene, cu interdicția de a părăsi teritoriul țării, însă a încălcat măsura și s-a ascuns o perioadă în regiunea transnistreană.
Ulterior, aflând că este vizat într-un dosar penal pentru trecerea ilegală a frontierei cu Ucraina, Țuțu ar fi încercat să influențeze polițiștii de frontieră moldoveni pentru a-i permite accesul în Republica Moldova fără impedimente. Tentativa a eșuat, iar acesta a fost reținut și prezentat în fața magistraților.
Judecat pentru escrocherie, trafic de influență, îmbogățire ilicită și fals în declarații, Țuțu își va afla sentința pe 27 ianuarie. În timp ce procurorii cer 15 ani de detenție, acesta se declară nevinovat.
Tot în acest an, pentru prima dată în istorie a fost condamnat un demnitar de stat. Este vorba despre bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. La ședința de judecată în care urma să afle că următorii șapte ani îi va petrece în penitenciar, aceasta și-a adus și copilul.
Pe lângă condamnarea la șapte ani de închisoare, Guțul a fost obligată să achite statului 40 de milioane de lei, sumă despre care procurorii susțin că ar fi fost utilizată pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor. Atât ea, cât și fosta secretară a Partidului Șor, Svetlana Popan, condamnată la șase ani de detenție, au fost reținute direct din sala de judecată.
La scurt timp, pentru infracțiuni similare, și Marina Tauber s-a ales cu o sentință de 7 ani și jumătate de închisoare, fiind anunțată și în căutare.
Pentru că nu și-a rostit ultimul cuvânt în sala de judecată, Tauber a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, cel mai probabil din Moscova. Cel puțin asta susțin autoritățile, care afirmă că aceasta s-ar afla pe teritoriul Federației Ruse. Reacția sa publică lasă să se înțeleagă că verdictul a fost primit cu mândrie.
Nu este singura persoană publică care a reușit să se ascundă de justiția moldovenească, în 2025. Deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat de prima instanță la 12 ani de închisoare, s-ar ascunde până în prezent în regiunea transnistreană. Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a declarat că acesta a fost ajutat de responsabilii din cadrul Ambasadei Rusiei în Moldova să fugă în stânga Nistrului, înainte să-și afle sentința.
Și colega sa, deputata Irina Lozovan, condamnată la 6 ani de închisoare, este de negăsit. Atât ea, cât și soțul său, Pavel Gîrleanu, consilier raional în Ocnița, condamnat la rândul său la cinci ani de închisoare, au fost dați în urmărire.
De asemenea, cel puțin alți 15 lideri teritoriali ai formațiunii scoase în afara legii au părăsit Republica Moldova înainte de pronunțarea sentințelor. Cel mai recent caz îl vizează pe fostul președinte al Adunării Populare, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de detenție.
În timp ce unii au reușit să se eschiveze de la pedepsele dictate de instanță, alții au ajuns pe mâna justiției după ani de zile în care au fugit de ea. Un caz aparte este cel al fostului polițist Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Dat în căutare internațională încă din 2015 și condamnat atunci la 10 ani de închisoare, Perju a fost reținut recent, în urma unor percheziții desfășurate la membri ai rețelei „Șor”. Fostul polițist a fost descoperit pe 16 septembrie, ascuns în podul casei sale din Chișinău.
Dincolo de granițele țării, Veaceslav Platon, aflat de mai mulți ani la Londra, a fost reținut în primăvara acestui an de autoritățile britanice, în vederea extrădării în Republica Moldova. După patru luni de detenție, acesta a fost eliberat pe o cauțiune de 330 de mii de lire sterline. Deși ședința privind procedura de extrădare urma să aibă loc în noiembrie, examinarea cauzei a fost amânată pentru perioada 11–15 mai 2026.
Tot în acest an, în România, a fost reținut Alexandru Balan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate. Acesta a fost cercetat în Republica Moldova în cel puțin două dosare penale și a fost demis din funcție în 2023. Peste Prut, Balan a fost reținut fiind suspectat de spionaj în favoarea Republicii Belarus.
Anul 2025 a fost marcat și de scandalul legii amnistiei, care a permis eliberarea mai multor deținuți condamnați la detenție pe viață. Situația a devenit posibilă în urma unui amendament adoptat de deputații aflați la guvernare. Majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate a plasat responsabilitatea pe seama colegei lor, Olesea Stamate, autoarea amendamentului care a generat controverse.
Stamate a negat toate acuzațiile și a fost exclusă din fracțiunea parlamentară. Deși a candidat independent la ultimele alegeri parlamentare, ea nu a ajuns în Legislativ.
Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, 24 de persoane condamnate la detenție pe viață, au fost eliberate în anii 2024 și 2025.
