09 ianuarie 2026, ora 16:20

Numirea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general, după ce a câștigat concursul în august 2025, se amână. Comisia de Vetting a decis să desfășoare o a doua audiere a procurorului. Fără a trece evaluarea externă, el nu poate fi numit în funcție.

Procurorul General interimar a fost audiat anterior la 10 decembrie 2025, iar a doua audiere a fost stabilită pentru data de 13 ianuarie 2026, la ora 16:00.

„În urma primei ședințe, au fost necesare clarificări suplimentare din partea procurorului, ceea ce a determinat decizia de a programa o nouă audiere. La decizia Completului și în conformitate cu procedurile legale, întrebările formulate vor fi examinate în ședință închisă”, se arată în comunicatul instituției

Potrivit legii, candidații la funcția de procuror general și procurorii anticorupție sunt evaluați prioritar.

Cariera lui Alexandru Machidon în sistemul procuraturii a început în raionul Criuleni. În 2011, a fost desemnat adjunct-interimar al procurorului raionului Criuleni, funcție pe care a ocupat-o până la suplinirea oficială a postului.

Ulterior, în februarie 2012, a fost numit în mod oficial adjunct al procurorului raionului Criuleni prin ordinul Procurorului General. În 2017, la propunerea CSP, a fost numit pentru un mandat complet de 5 ani. Din mai 2023, Machidon a exercitat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Orhei.

În februarie 2024, acesta a devenit adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar în iunie al aceluiași an, CSP a hotărât ca acesta să fie numit adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. Alexandru Machidon a candidat în 2024 la funcția de șef al procuraturii specializate PCCCOS, dar s-a retras ulterior din concurs.

TV8.md amintește că funcția de procuror general interimar a devenit vacantă după ce Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 23 mai și a intrat în vigoare pe 26 mai, zi în care Munteanu și-a depus și cererea de demisie din funcția de procuror general interimar. Pe 27 mai, Ion Munteanu a depus jurământul pentru exercitarea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Pe 19 august, Alexandru Machidon a obținut cel mai mare număr de puncte la proba interviu pentru funcția de procuror general - 8,86. Anunțul a fost făcut de CSP, după calcularea punctajelor finale. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte.

06 ianuarie 2026, ora 23:19

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a declarat pentru TV8 că a solicitat să fie audiat ca martor al acuzării în dosarul „Frauda bancară”, episodul Vladimir Plahotniuc. El a adăugat că, în acest moment, nimeni din Republica Moldova nu ar deține informații complete despre acest caz.

„Din păcate, Procuratura nu are toate materialele de lucru. Procuratura Anticorupție nici nu știe despre materialele care există în PCCOCS. Și nu există, azi, în Moldova, un procuror care are toate informațiile despre dosar. De aceea, eu prezint dovezi complete despre participarea lui Plahotniuc în dosar”, ne-a comunicat Platon.

Acesta a subliniat că deține mai multe documente și dovezi ce ar demonstra influența directă a oligarhului asupra Guvernului și Băncii Naționale, dovezi strânse pe parcursul a 6 ani.

„Plahotniuc a fost un intrigant puternic (...) Am lucrat 6 ani. Am adunat informații dovezi și documente”,susține Platon.

După ședința de astăzi, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că încă nu a analizat conținutul cererii înaintate de Veaceslav Platon, menționând că aceasta este una „voluminoasă”, având peste 200 de pagini.

De asemenea, nici procurorul nu a studiat la moment cererea, dar a amintit că Platon la fel este acuzat „în unele episoade ce țin de Frauda bancară. Cauza se află în instanța. Până Curtea Constituțională nu s-a expus noi nu am avut această oportunitate. Dar în contextul acestei cereri și în contextul hotărârii Curții Constituționale vom decide”.

„Dacă procurorii vor ca dosarul lui Plahotniuc să fie dovedit de la A la Z pentru ca Plahotniuc să nu aibă posibilitatea să se eschiveze de la învinuiri, vor trebui neapărat să mă invite. Este în interesul lor”, ne-a mai declarat Platon.

Totodată, acesta a confirmat că, în cazul în care instanța va accepta cererea sa, va fi pregătit să depună mărturii prin videoconferință.

În acest dosar – singurul care a ajuns în instanță, Plahotniuc este acuzat că a creat și a condus organizația criminală care a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari și că ar fi beneficiat de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din această fraudă. 

Procurorii investighează încă trei cauze penale împotriva lui Plahotniuc: escrocheriile de la întreprinderea de stat „Metalferos”, procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și mituirea fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Plahotniuc urmează să mai aducă în instanță încă 17 martori, printre care ex-viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbîrță, ex-președintele interimar Marian Lupu, ex-deputați, precum Vladimir Andronachi, Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman și Denis Ulanov.

TV8.md amintește că amintește că Veaceslav Platon a fost reținut pe 13 martie 2025, în Marea Britanie. Solicitarea a vizat mai multe infracțiuni pentru care controversatul om de afaceri este cercetat penal, iar ca urmare, pe numele său a fost emis un mandat de arest preventiv.

Platon a contestat măsura și a depus două cereri de eliberare pe cauțiune, însă ambele au fost respinse. Ulterior, pe 27 mai 2025, Ministerul Justiției a formulat o a doua cerere de extrădare, legată de două noi cauze penale aflate pe rolul instanței. Și în acest caz, autoritățile britanice au emis un nou mandat de arest preventiv, iar Platon a solicitat din nou eliberarea pe cauțiune.

Prima solicitare a fost respinsă, însă la reexaminare, pe 23 iulie 2025, instanța a aprobat eliberarea lui Platon sub cauțiune în valoare de 330.000 de lire sterline.

Conform Procuraturii Generale, Platon este obligat să respecte un șir de restricții și să poarte o brățară electronică, iar dacă va încălca regulile impuse va ajunge înapoi după gratii.

Deși ședința privind procedura de extrădare urma să aibă loc în noiembrie, examinarea cauzei a fost amânată pentru perioada 11–15 mai 2026.

În luna iulie 2025, controversatul om de afaceri a fost condamnat în lipsă la 24 de ani de închisoare în Rusia. Acesta este învinuit pentru retragerea ilegală din țară a peste 48 de miliarde de ruble.

Platon a părăsit Republica Moldova în vara anului 2021. Asta, după ce a fost declarat nevinovat în dosarul privind frauda bancară și în baza căruia fusese condamnat la 18 ani de închisoare. De asemenea, Platon este învinuit că în perioada anilor 2011-2015 ar fi intrat în posesia a 43,11% din acțiunile băncii comerciale „Moldova-Agroindbank”, prin atac raider. Platon, care respinge acuzațiile, urma să se prezinte la audieri, însă, s-a eschivat, iar magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au eliberat pe numele său mandat de arestare în contumacie. 

La finalul lunii februarie, procurorii anticorupție au finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul Platon. În cadrul ședințelor de judecată au fost audiați 10 martori, precum și au fost examinate un șir de procese-verbale și documente.