19 ianuarie 2026, ora 14:00

Președintele Albaniei, Bajram Begaj, aflat în vizită oficială la Chișinău, i-a cerut președintei Maia Sandu să reconsidere poziția Republicii Moldova privind recunoașterea independenței Kosovo. Cererea a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă.

„Vă felicit pentru preluarea președinției Consiliului Europei până în luna mai. Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul dorinței Kosovo de a deveni membră în Consiliul Europei. Apreciem contribuția Republicii Moldova la asigurarea securității Albaniei, inclusiv prin trupele dislocate în Kosovo. Sperăm că veți reconsidera problema recunoașterii independenței Kosovo. Albania felicită Republica Moldova pentru angajamentul față de valorile democratice”, a menționat șeful de la Tirana.

Republica Moldova face parte dintre statele care nu recunosc independența Kosovo, iar principala motivație este, similar cu cea a României, teama de a crea un precedent separatist, având în vedere că țara noastră nu a rezolvat încă problema regiunii transnistrene. Astfel, dacă autoritățile de la Chișinău ar recunoaște independența Kosovo, ar putea exista riscul ca acestea să fie confruntate cu solicitări internaționale asemănătoare referitoare la regiunea separatistă de pe malul stâng al Nistrului.

Totuși, Republica Moldova acordă vize cetățenilor kosovari. În acest sens, a fost elaborat un proiect de lege în 2023, în urma participării delegației din Kosovo la summitul Comunității Politice Europene, care s-a desfășurat în Moldova.

Țara noastră  s-a abținut de la vot în mai multe rânduri privind admiterea Kosovo în Consiliul Europei, inclusiv în votul cheie din 18 aprilie 2024, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), alături de România

În prezent, Kosovo, Albania și Republica Moldova sunt ambele în proces de aderare la Uniunea Europeană.

19 ianuarie 2026, ora 15:01

Primarul Ion Ceban, dar și fostul premier Zinaida Greceanîi, vor fi citați ca martori ai apărării în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit liderul PSRM, Igor Dodon. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, de Curtea Supremă de Justiție.

Deși avocații au cerut audierea a 62 de martori, instanța a acceptat doar 36.

Printre aceștia se numără: Ruslan Flocea – fostul director al CNA,  Artur Gumeniuc – fost director-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Maxim Lebedinschi – fost membru al Comisiei Electorale Centrale și fost consilier netitular al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vasilii Șova – fost viceprim-ministru pentru Reintegrare, Adrian Lebedinschi – deputat și consilier din partea PSRM,  Vlad Batrîncea – deputat din partea PSRM, Corneliu Furculiță – fostul președinte al fracțiunii parlamentare a PSRM, Vladimir Țurcan – fost deputat de pe lista PSRM, Gaik Vartanean – fost deputat de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Pavel Voicu – fostul ministru al Afacerilor Interne.

Săptămâna trecută, magistrații au acceptat doar 11 martori ai acuzării în Dosarul Kuliok, deși procurorii cereau 17.

TV8.md amintește că la sfârșitul lunii noiembrie 2025, dosarul numit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.

Potrivit procurorilor, suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților partidului, dar și pentru interese personale. Dodon, care pledează nevinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare.

Despre conținutul faimoasei sacoșe negre a vorbit anterior Vladimir Voronin, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8. Întrebat dacă a glumit sau nu privitor la suma din „kuliok”, Voronin a refuzat să răspundă: „Se începe de la zero procesul. Iată ăștia care încep de la zero vor clarifica ce a fost în pungă. Eu nu am ținut punga în mână, nu pot spune nimic”.

Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie, acesta a ajuns în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi a fost schimbat de cel puţin şapte ori. Recent, Vladislav Gribincea l-a înlocuit pe Ion Malanciuc, după ce ultimul a devenit judecător la Curtea Constituțională. 

Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025. Procurorul spune că până atunci a fost finalizată prezentarea probelor acuzării, fiind audiați 15 martori. Totodată, în fața judecătorilor au ajuns cel puțin 10 martori ai apărării.

Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele unui șef de stat.