19 ianuarie 2026, ora 22:30

Săptămâna a început cu noi tensiuni între consilierii PAS și cei de la MAN. Primii l-au acuzat pe edil și pe echipa sa de legături cu Federația Rusă, prezentând, de această dată, și probe. Ion Ceban nu a făcut declarații, însă consilierii din echipa sa au negat acuzațiile și le-au calificat drept minciuni.

„Fracțiunea PAS cere desecretizarea documentelor semnate de Ion Ceban cu instituțiile ori structurile ce au legături cu Federația Rusă”, a menționat consiliera PAS în CMC, Zinaida Popa.

Consilierii PAS au prezentat în ședința de azi un acord semnat în 2020 cu un fond de investiții care aparține Rostcongres. Contractul presupune un parteneriat în elaborarea planului general pentru dezvoltarea orașului, afirmă Dumitru Ivanov.

„Sub pretextul de a ajuta primăria Chișinău să elaboreze anumite documente, prevede și schimburi de informații, schimburi de documente și cel mai interesant prelungirea lui automată an de an după expirarea termenului de cinci ani”, a subliniat consilierul PAS în CMC, Dumitru Ivanov.

PAS îl acuză pe primar și pe echipa sa de legături cu persoane apropiate Rusiei. În replică, membrii MAN au acuzat colegii de la PAS de încercarea de a-l denigra pe primar.

„Toate actele și documentele semnate de primăria Chișinău, plus cele semnate cu alte instituții din țară sau din afara țării, sunt publice și primăria nu are ce desecretiza. Cei din PAS spun minciuni și manipulează cu opinia publică. După declarațiile celor din PAS, atât primăria, cât și primarul Ion Ceban, nu are nicio legătură și acuzațiile aduse sunt vădit intenționate pentru a defăima imaginea primarului general”, a afirmat consiliera MAN în CMC, Lucia Pisarenco.

În decembrie anul trecut, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că nu crede în afirmațiile guvernării potrivit cărora Rusia ar fi declanșat un război hibrid împotriva Republicii Moldova. De la tribuna partidului său, Ceban a cerut probe și a acuzat PAS că folosește acest clișeu pentru a-și justifica eșecurile politice. Reprezentanții partidului de guvernământ au replicat că declarațiile primarului vin să confirme ipoteza că, deși se declară pro-european, Ceban ar favoriza, în realitate, interesele Moscovei. 

Totodată, primarul are interdicție de intrare în România și, implicit, în tot spațiul Schengen, din motive de siguranță națională. Ceban a atacat decizia în instanță, însă judecătorii de la București i-au respins cererea. Ulterior, el a contestat decizia într-o instanță superioară, care nu s-a pronunțat deocamdată.

19 ianuarie 2026, ora 15:01

Primarul Ion Ceban, dar și fostul premier Zinaida Greceanîi, vor fi citați ca martori ai apărării în dosarul „Kuliok”, în care este învinuit liderul PSRM, Igor Dodon. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, de Curtea Supremă de Justiție.

Deși avocații au cerut audierea a 62 de martori, instanța a acceptat doar 36.

Printre aceștia se numără: Ruslan Flocea – fostul director al CNA,  Artur Gumeniuc – fost director-adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Maxim Lebedinschi – fost membru al Comisiei Electorale Centrale și fost consilier netitular al fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor, Vasilii Șova – fost viceprim-ministru pentru Reintegrare, Adrian Lebedinschi – deputat și consilier din partea PSRM,  Vlad Batrîncea – deputat din partea PSRM, Corneliu Furculiță – fostul președinte al fracțiunii parlamentare a PSRM, Vladimir Țurcan – fost deputat de pe lista PSRM, Gaik Vartanean – fost deputat de pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Pavel Voicu – fostul ministru al Afacerilor Interne.

Săptămâna trecută, magistrații au acceptat doar 11 martori ai acuzării în Dosarul Kuliok, deși procurorii cereau 17.

TV8.md amintește că la sfârșitul lunii noiembrie 2025, dosarul numit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit. Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.

Potrivit procurorilor, suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților partidului, dar și pentru interese personale. Dodon, care pledează nevinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare.

Despre conținutul faimoasei sacoșe negre a vorbit anterior Vladimir Voronin, la emisiunea „Новая неделя” de la TV8. Întrebat dacă a glumit sau nu privitor la suma din „kuliok”, Voronin a refuzat să răspundă: „Se începe de la zero procesul. Iată ăștia care încep de la zero vor clarifica ce a fost în pungă. Eu nu am ținut punga în mână, nu pot spune nimic”.

Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie, acesta a ajuns în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi a fost schimbat de cel puţin şapte ori. Recent, Vladislav Gribincea l-a înlocuit pe Ion Malanciuc, după ce ultimul a devenit judecător la Curtea Constituțională. 

Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025. Procurorul spune că până atunci a fost finalizată prezentarea probelor acuzării, fiind audiați 15 martori. Totodată, în fața judecătorilor au ajuns cel puțin 10 martori ai apărării.

Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele unui șef de stat.