20 ianuarie 2026, ora 12:56

Capitala țării vecine, Kiev, a rămas fără energie electrică și apă, după un nou atac masiv cu drone și rachete lansat de ruși, în această dimineață. Primarul orașului a confirmat întreruperi extinse ale furnizării de electricitate și apă, provocate de exploziile repetate. În aceste condiții, zeci de locuitori au fost surprinși adăpostindu-se în stațiile de metrou pe parcursul nopții trecute. În contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii critice, președintele Volodimir Zelenski a instituit, încă de săptămâna trecută, stare de urgență în sectorul energetic. 

Primele explozii au fost auzite în Kiev în jurul orei 2:00 dimineața. Cam în același timp, Forțele Aeriene au avertizat că rachetele balistice rusești ținteau Capitala.

Autoritățile au emis, la scurt timp, avertizări suplimentare privind posibile atacuri cu rachete balistice în regiunile Kiev, Dnipropetrovsk și Vinița. Ulterior, armata a anunțat decolarea bombardierelor rusești MiG-31, purtătoare de rachete hipersonice Kinjal. Forțele Aeriene au raportat apoi un al doilea val de drone rusești, observat în apropierea orașului între orele 05:00 și 06:30. 

În acest context, autoritățile locale au anunțat modificări în circulația metroului din Capitală, invocând o „situație energetică dificilă”, iar mai mulți locuitori s-au adăpostit în stațiile de metrou.

Ieri, Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia plănuiește un atac la scară largă împotriva Ucrainei. Iar ministrul Energiei ucrainean a declarat că atacul Rusiei va viza infrastructura energetică, inclusiv posibile atacuri asupra instalațiilor care deservesc centralele nucleare din Ucraina. 

„Apărare aeriană: va exista o nouă abordare privind utilizarea apărării aeriene de către Forțele Aeriene, în special în ceea ce privește grupurile mobile de foc, dronele interceptoare și alte mijloace de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune. Situația este extrem de dificilă în toate regiunile de frontieră și de pe linia frontului. În primul rând în Harkov și regiunea sa, Zaporojie, regiunea Dnipro, Cernihov și regiunea Sumî. Lucrările continuă în Odesa - există sarcini de îndeplinit. O atenție specială este acordată Kievului și regiunii – situația este în prezent cea mai dificilă acolo”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Încă de la atacul rușilor cu racheta hipersonic Oreșnik, din 9 ianuarie, Kievul a fost împins într-o criză umanitară, localnicii fiind lăsați fără încălzire, apă caldă și electricitate în cea mai rece iarnă din ultimii ani. De când Rusia a început campania sa consecventă împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei în 2022, apărarea rețelei energetice a țării a devenit o prioritate, autoritățile raportând construirea de structuri de protecție pentru instalațiile energetice. 

20 ianuarie 2026, ora 16:01

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat marți, la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveția, că aplicarea unor tarife suplimentare între aliați ar reprezenta „o greșeală”. Ea a subliniat că Uniunea Europeană va reacționa „ferm, unit și proporțional” la presiunile anexioniste ale lui Donald Trump asupra Groenlandei.

„Am discutat mult astăzi despre independența Europei – în parteneriate, prosperitate și securitate. Aș dori să concluzionez cu Groenlanda. Când vine vorba de securitatea Arcticii, Europa este complet angajată. UE și SUA împărtășesc aceleași obiective. De aceea, propunerile de tarife suplimentare între aliați sunt o greșeală. Acordul UE-SUA din iulie trecut arată că un acord semnat trebuie respectat”, a afirmat Ursula von der Leyen, conform Digi24.

Oficiala UE a reacționat la anunţul preşedintelui american Donald Trump de a impune taxe suplimentare de 10% pentru ţările europene.

„Considerăm poporul Statelor Unite nu doar aliați, ci prieteni. Căderea într-o spirală periculoasă ar ajuta doar adversarii noștri. Răspunsul nostru va fi ferm, unit și proporțional. Europa trebuie să se adapteze la noua arhitectură de securitate și realități – și să accelereze independența sa de la securitate la economie, apărare și democrație”, a completat von der Leyen.

„UE şi Statele Unite au convenit asupra unui pact comercial în iulie anul trecut. Şi atât în politică, precum şi în afaceri, un acord este un acord. Când prietenii îşi dau mâna, trebuie să însemne ceva”, a precizat Von der Leyen, referindu-se la acordul dintre Washington şi Bruxelles care ar supune bunurile produse în UE unui tarif general de 15% în SUA.

Ursula von der Leyen a amintit că ideea Forumului de la Davos a apărut în urmă cu 55 de ani, într-o perioadă de schimbări economice majore, subliniind că și astăzi Europa se află într-un moment de cotitură similar.

„Schimbările geopolitice pot și trebuie să devină o oportunitate pentru Europa. Transformarea prin care trecem este o necesitate pentru a construi o nouă formă de independență europeană”, a declarat președinta Comisiei Europene.

Aceasta a precizat că dependențele structurale, fie ele energetice, economice sau tehnologice, nu pot fi rezolvate prin nostalgie sau amânări.

video: x/vonderleyen

Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda cu 700 de miliarde de dolari, susținând că Danemarca nu poate face față amenințării Rusiei și Chinei. Însă, potrivit expertului în politică externă, Mihai Isac, oferta de cumpărare a Groenlandei reprezintă o declarație populistă, iar presiunile Washingtonului ar putea stimula mișcări pentru independența insulei.