21 ianuarie 2026, ora 10:58

Alegerile din Autonomia Găgăuză, planificate pentru 22 martie, sunt puse sub semnul întrebării. Incertitudinea a apărut după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat numirea unor membri ai Consiliului Electoral Central din regiune, responsabil de organizarea scrutinului și a cerut alinierea instituției la legislația electorală națională. Decizia a stârnit reacții dure la Comrat, unde a fost anunțată convocarea unei ședințe extraordinare la care urmează să fie discutați pașii următori.

„Curtea Supremă de Justiție a adoptat o decizie prin care a suspendat executarea anumitor acte administrative ale Adunării Populare din Găgăuzia în ceea ce privește nominalizarea unor membri suplimentari în cadrul Consiliului Electoral Central din Găgăuzia, pe care ei îl numesc Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia”, a explicat pentru TV8 vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

Cu alte cuvinte, Curtea Supremă de Justiție a anulat deciziile prin care Petru Zaharia și Anna Dvornikova au fost incluși în componența Consiliului Electoral Central. Mai mult, exact a doua zi după votul din Adunarea Populară, Petru Zaharia a fost ales și președinte al instituției, asta deși nu a avut anterior nicio legătură cu domeniul electoral, iar Anna Dvornikova a fost trecută pe lista de rezervă pentru aceeași funcție. 

În același timp, deși noul Cod Electoral, intrat în vigoare în 2022, prevede redenumirea instituției electorale din Autonomia Găgăuză în Consiliul Electoral Central, autoritățile locale continuă să utilizeze vechea denumire, CEC. Aceste nereguli au generat nemulțumirea Cancelariei de Stat, care s-a adresat în instanță, solicitând anularea deciziilor contestate și alinierea activității instituției la prevederile Codului Electoral național. 

Deși hotărârea Curții Supreme de Justiție nu face nicio referire la procesul electoral, autoritățile din Autonomia Găgăuză s-au grăbit să anunțe suspendarea alegerilor planificate pentru 22 martie, invocând nefuncționalitatea Consiliului Electoral Central.

„Nu vor avea loc alegeri. Nu are cine să le organizeze. CEC-ul nu este funcțional. Acum Adunarea Populară a Găgăuziei, împreună cu CEC-ul și Parlamentul trebuie să găsească o soluție în privința numirilor. Sunt mirat de faptul că din toate diferențele din Codurile Electorale ale Găgăuziei și Republicii Moldova, s-au aninat anume de denumirea, care de fapt, nu are nicio legătură pentru organizarea alegerilor”,  a subliniat președintele suspendat al Consiliului Electoral Central din Găgăuzia, Petru Zaharia.

„Eu pot să spun cu certitudine că alegerile din 22 martie se anulează. Pentru că cei cinci oameni care au rămas, până vor alege un președinte și vor face înregistrările. Legea noastră prevede 90 de zile până la începerea activității CEC, adică o lună și jumătate pentru lucrările de pregătire. Asta va fi imposibil de făcut. Astăzi, în cadrul executivului local am analizat situația creată. Avem câteva propuneri din partea colegilor pe care le vom discuta mâine, dar vă spun ferm că noi nu vom putea organiza alegeri pe 22 martie”, a punctat președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji.

Mâine, deputații locali se vor convoca într-o ședință extraordinară pentru a căuta soluții. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a expirat la 12 noiembrie, iar conform Statutului Autonomiei, alegerile pentru noul legislativ regional trebuiau organizate în prima duminică de după această dată, adică pe 16 noiembrie.

17 martie 2026, ora 12:15

Republica Moldova a lansat negocierile tehnice pe toate capitolele de aderare la Uniunea Europeană, după ce astăzi au fost deschise și ultimele trei grupuri de capitole. Anunțul a fost făcut de la Bruxelles de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Cele trei grupuri de capitole se intitulează: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, și Resurse, agricultură și coeziune.

„Pentru cetățenii Republicii Moldova, aceste negocieri nu sunt doar un proces tehnic, care se întâmplă la Bruxelles. Ele înseamnă schimbări reale aici, acasă: o economie mai puternică, investiții în drumuri și infrastructură modernă, un mediu mai curat, standarde alimentare mai sigure, educație mai bună și servicii publice de calitate, dacă ar fi să enumerăm doar câteva dintre standardele europene de care ne vom bucura în comunitățile noastre”, a scris Gherasimov pe Facebook.

Oficiala de la Chișinău a mulțumit Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, celor 27 de state membre și Comisiei Europene pentru sprijinul acordat și pentru menținerea extinderii pe agenda europeană.

„Faptul că negociem astăzi pe toate cele 33 de capitole este o recunoaștere a muncii depuse în ultimii ani și a încrederii pe care partenerii europeni o au în Moldova și în oamenii ei. Urmează multă muncă pentru a realiza toate reformele. Dar direcția este clară. Moldova merge înainte, cu determinare, spre obiectivul său strategic: aderarea la Uniunea Europeană”, a mai declarat Gherasimov.

TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.

În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.