08 februarie 2026, ora 18:05

O construcție modulară a fost ridicată recent pe un teren din satul Răuțel, raionul Fălești - locul unde, în urmă cu mai bine de un an, Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, a pus piatra de temelie pentru o viitoare biserică. Potrivit NordNews, lucrările au început încă de la primele ore ale dimineții și au stârnit nedumerirea localnicilor, dar și reacția autorităților, care afirmă că pentru acel teren nu există autorizație de construcție. Pentru a ocoli prevederile legale, cei implicați ar fi ales varianta unei structuri modulare, considerate provizorii, însă destinate – potrivit unor surse locale – oficiului slujbelor religioase.

„Nu am dat permisiune pentru construcție. A fost o decizie a consiliului, iar mai departe vom vedea dacă va fi depus un proiect și solicitată autorizația necesară”, a declarat pentru NordNews primarul localității, Tudor Istrati.

TV8 l-a contactat pe Episcopul Marchel pentru o reacție, însă nu ne-a răspuns la telefon. Și muncitorii aflați la fața locului au refuzat să ofere explicații.

„E o construcție modulară aici? Ne spuneți vă rog? Aveți o autorizație pentru așa construcție? Muncitorii nu sunt echipați cu nimic. Nu doriți să discutați cu noi?”,au întrebat jurnaliștii NordNews, fără a primi un răspuns.

Nici fostul paroh al bisericii din Răuțel, Gheorghe Jarovlea, nu a oferit explicații. Convorbirea telefonică s-a încheiat înainte de a formula un punct de vedere.

Opiniile localnicilor sunt împărțite. Unii spun că satul nu are nevoie de a doua biserică, alții consideră că existența a două lăcașuri, aflate sub jurisdicții diferite, este o opțiune firească.

„Nu-mi pasă, eu nu merg nici acolo, nici aici.”
„Păi, cum să zic, din motive de siguranță tehnică, să-i amendeze.”
„Mai vreți o biserică în sat? - Da, de ce nu. - Una să fie a Mitropoliei Moldovei, și alta a Basarabiei. - Dacă așa s-a hotărât, cred că așa e normal.”
„Noi avem deja o biserică. Nu știu din ce cauză se mai construiesc biserici.”

Actualul preot al bisericii din sat afirmă că structura instalată seamănă mai mult cu o construcție provizorie.

„Astăzi am văzut că se petrec lucrări și se asamblează o casă modulară, nici nu știu cum se numește așa corect, cum ați spus, un lego pentru a improviza o biserică”, a spus Victor Țurcanu, preotul paroh al bisericii din Răuțel.

Cazul a fost adus la cunoștința Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică Nord.

„Cunoaștem cauza. La moment, de către Inspectorat se examinează. La moment nu avem o decizie pe cauza dată. Urmează să fie prezentate câteva acte, să vedem ce-i acolo, deja atunci vom putea lua o decizie”, a declarat Vadim Fotescu, șeful Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică Nord.

Tensiunile religioase în satul Răuțel persistă din martie 2024, când parohia a trecut din subordinea Patriarhiei Moscovei în cea a Mitropoliei Basarabiei. Tot atunci a fost cumpărat terenul pe care acum a fost amplasată construcția modulară.

08 februarie 2026, ora 21:30

Republica Moldova se apropie de anul 2028 ca de „un perete de gheață”, avertizează fostul premier Ion Sturza, care consideră că șansele ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să fie încheiate până atunci sunt foarte mici. Invitat la „Cutia Neagră PLUS”, fostul prim-ministru a declarat că, deși autoritățile de la Chișinău și-au făcut „tema de acasă”, parcursul european ar putea fi încetinit de factori externi și de lipsa unei perspective clare după 2028.

„Avem problema anului 2028, care are două componente. Prima - foarte mulți oameni au asociat anul 2028 cu începerea negocierilor cu Uniunea Europeană. Ceea ce, sincer vorbind, are astăzi foarte puține șanse să se întâmple. Cât va dura, nu știm”, a declarat Ion Sturza.

El a precizat că scepticismul său nu este legat de lipsa de performanță a autorităților de la Chișinău, ci de circumstanțele externe: „Nu este vina Republicii Moldova. Și-a făcut foarte bine tema de acasă, cel puțin echipa guvernamentală. Departamentele au făcut screeningul, sunt pregătite tehnic. Numai că există factori pe care nu îi controlăm - problema din Transnistria, scăderea coeziunii sociale în jurul ideii europene, situația din Ucraina și lipsa unei deschideri reale a Uniunii Europene... nu doar la nivelul declarațiilor. Noi trebuie să fim pregătiți că aceste lucruri vor trena.”

În opinia lui Sturza, anul 2028 va fi unul de răscruce nu doar în raport cu procesul de integrare europeană, ci și pentru politica internă a Republicii Moldova, odată cu încheierea celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu:

„Este și sfârșitul mandatului doamnei Maia Sandu și trebuie să vedem cum se va reconfigura structura politică. Astăzi avem o verticală foarte rigidă, dar eficientă, unde liderul politic este Maia Sandu, președintele, Parlamentul și Guvernul funcționează în unison, iar această coerență ajunge până la nivel local. Am mai avut o astfel de guvernare în timpul lui Voronin, doar că atunci au existat abateri de la principiile democratice. Totuși, când puterea executivă funcționează în unison, se pot face lucruri.”

Fostul premier consideră că, în prezent, nu există o viziune clară privind succesiunea și continuitatea după 2028. „Asta e problema anului 2028: continuitatea, succesiunea. - Se gândește cineva la asta în mod serios? - Nu cred, deocamdată. Eu am impresia că guvernarea și țara se află în fața unui perete de gheață, pe care trebuie să-l escaladăm. Dacă ne sperie, ne vom întoarce înapoi”, a declarat Sturza.

El a menționat că nu se raportează politic la persoane, ci la idei și instituții: „Nu sunt cramponat de o anumită persoană politică, deși am simpatia mea față de Maia Sandu ca om. Dar dacă vom fi cramponați de Ion, Vasile sau Gheorghe, atunci țara asta nu va avea viitor. Mai mult, când un mega-lider nu mai este în funcție, a doua zi uită de el și poporul, și partenerii de dezvoltare. În 2028 vom avea o schimbare dramatică și brutală și trebuie să ne gândim serios la continuitate.”

Ion Sturza avertizează că, în lipsa unei planificări politice responsabile și a unui consens social clar în jurul obiectivului european, Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de stagnare politică și economică.

 „Trebuie să ne mobilizăm resursele psihice, fizice, instituționale, ca să depășim obstacolele. Noi putem, dar trebuie să fim pregătiți ca procesul european să nu avanseze la viteza pe care ne-o dorim”, a conchis el.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.

În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.