17 februarie 2026, ora 20:55

Tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani ar putea avea la dispoziție un termen suplimentar în aplicarea Legii cetățeniei. Partidul Acțiune și Solidaritate a înregistrat în Parlament un proiect care prevede suspendarea procedurii de recunoaștere a cetățeniei pentru aceste persoane până la 1 ianuarie 2028. 

Inițiativa vizează persoanele născute după 27 august 1991, care, deși sunt considerate cetățeni prin naștere, nu dețin acte ce confirmă acest statut. 

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, se arată în proiectul de lege.

Autorii proiectului menționează că inițiativa are scopul de a facilita exercitarea dreptului la cetățenie pentru persoanele care nu și-au formalizat statutul prin obținerea actelor de identitate, situație care, în multe cazuri, nu le este imputabilă direct. 

Totodată, proiectul precizează că cetățenia este un drept, nu o obligație, iar statul nu o poate impune fără manifestarea de voință a persoanei. Dacă va fi adoptată, legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. 

TV8.md amintește că pe 24 decembrie 2025, au intrat în vigoare reguli mai stricte pentru doritorii de a obține cetățenia Republicii Moldova. 

La finalul lunii ianuarie, deputatul Vasile Costiuc a acuzat autoritățile că un tânăr ar fi fost încorporat ilegal în Armata Națională și declarat ulterior apatrid din cauza lipsei buletinului de identitate. Instituția a respins aceste afirmații și a susținut că procedura a fost realizată în baza legii și a documentelor oficiale.

Avocatul Poporului a afirmat că tânărul de 20 de ani vizat de controversele privind aplicarea noii Legi a cetățeniei este cetățean al Republicii Moldova din naștere și nu poate fi lipsit de acest statut din cauza lipsei actelor de identitate. Între timp, un deputat al Partidului Nostru a anunțat inițierea unor demersuri parlamentare și pregătirea unor modificări la lege. Iar președinta Comisiei juridice din Parlament, Veronica Roșca, menționa că situația ține de o interpretare greșită a normei și a promis clarificări legislative.

17 februarie 2026, ora 23:20

Zăpezile din ultimele săptămâni s-au topit, lăsând în urmă drumuri distruse. Pe alocuri, carosabilul arată ca după bombardament, iar șoferii sunt nevoiți să facă adevărate slalomuri pentru a-și proteja mașinile. Problema nu se limitează doar la capitală, ci se regăsește și pe mai multe drumuri naționale. Potrivit specialiștilor, temperaturile scăzute și ciclurile repetate de îngheț-dezgheț au pus la grea încercare infrastructura rutieră. În condițiile unui buget limitat, întreținerea se face adesea cu materiale mai ieftine și cu utilaje învechite, iar reparațiile nu rezistă prea mult timp.

„Una dintre cele mai deteriorate artere este în aceste momente strada Nicolae Testemițanu. În doar câteva săptămâni aici au apărut zeci de găuri. Doar pe această porțiune cu lungimea de aproximativ 20 de metri sunt 20 de gropi foarte adânci. Precizăm că strada a fost reparată în anul 2020”.

„Filmați tot drumul că e „caraul” aici. Este imposibil să mergi. - Ce faceți, le ocoliți? - N-am pe unde să le ocolesc, pur și simplu merg. Într-o lună de două ori am îndreptat cercurile câte 2.000 de lei, 4.000 de lei într-o lună”.

„Este pur și simplu... , de ce plătim noi eu nu știu taxele și e tot orașul și suburbiile la fel. Taxe plătim, dar asfalt nu este și nici drumuri și nici nu vom avea”.

„Foarte rău, mai rău nu se poate și pe zi ce trece e tot mai strașnic, trec zilnic. Cui să mă jălui, să duc la Primărie cecul. Ne-am jălui, dar nu am cui - iată asta e viața”.

„În mod normal, pe această porțiune de pe bulevardul Dacia trebuie să se circule cu 50 de kilometri pe oră. Din cauza acestor cratere imense, mașinile merg bară la bară iar în zonă s-au format ambuteiaje de câteva sute de metri”.

„Mai rele drumuri ca la noi, eu încă nu am văzut. Guvernatorii să meargă pe aici în toată ziua, să se ducă, să vină”. 

„Văleleu, îmi cer scuze, dar e jale mare în țara asta”. 

„Este foarte bine, e ok. Eu revizia tehnică am plătit, am plătit? Taxa de drum am plătit, cine o să facă drumurile și când...”.

„Dacă mergi noaptea poți să rămâi sub copacii ceia. Trebuie de luat bani de la deputați să vină să facă drumurile sau mașinile”.

Pe Dumitru l-am surprins staționând pe avarie pe marginea carosabilului cu un cauciuc tăiat, după ce a dat într-o gaură, în drum spre Băcioi.

„Acolo mai în urmă vreo sută de metri și nu am reușit să mă feresc venea o mașină pe cealaltă bandă și nu am avut unde mă feri. Am fost nevoit să merg înainte și iatărezultatul. Aștept feciorul să-mi aducă roata să o schimb”.

Primarul Ion Ceban a recunoscut la ședința Primăriei că după ultimele ninsori, drumurile se află într-o stare deplorabilă și a ținut să-și ceară scuze de la șoferi.

„Atunci când e problemă de trafic, sau ar putea fi deteriorate mașinile este foarte supărător. În acest context, în numele tuturor ne cerem scuze pentru acest disconfort. Vom interveni atunci când ne vor permite temperaturile”, a menționat primarul Capitalei, Ion Ceban. 

Experții susțin că, pe lângă condițiile climaterice, unul dintre principalele motive ale deteriorării drumurilor îl reprezintă bugetul prea mic care nu permite întreținerea lor regulată la nivelul necesar.

„Noi nu investim financiar în întreținere, noi bani la întreținere practic nu dăm deloc. Sau dacă ne referim pe ansamblu pe întreaga rețea națională ceea ce administrează ASD, ei au buget de doar 30% din ce trebuie să facă și atunci 30 la sută și fac. Noi nu putem să ajungem din urmă pe cele care sunt degradate peste 50 procente, asta e știut nu de un an și nu de doi”, a subliniat fostul director al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan.

„Structura nu a mai rezistat, mai ales pe drumurile pe care se atestă un volum foarte mare de trafic, inclusiv greu. (...)  Echipamente din anii 90 ai secolului trecut și utilaje. Se face minim și o lucrare normală fără materiale calitative și fără echipamente moderne, este imposibil de vorbit despre calitate și de sustenabilitate”, a punctat specialistul în siguranță rutieră, Ilie Bricicaru.

Anul acesta, statul a alocat 1,8 miliarde de lei pentru fondul rutier, cu 800 de milioane de lei mai puțin decât anul trecut.