23 februarie 2026, ora 20:05

La patru ani de război, Ungaria blochează din nou sancțiunile UE împotriva Rusiei. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas a declarat astăzi că cel de-al 20-lea pachet nu poate fi adoptat din cauza unui veto venit din partea Budapestei. Mai mulți lideri europeni s-au declarat „ stupefiați” de poziția acesteia și au acuzat-o de lipsă de solidaritate. Între timp, Rusia a lansat o rachetă balistică și peste 120 de drone asupra Ucrainei, noaptea trecută. Printre cele mai afectate regiuni a fost Odesa, unde cel puțin două persoane au murit, iar trei au fost rănite.

Blocarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost anticipat cu puțin timp înainte de începutul reuniuniunii miniștrilor afacerilor externe ai UE, de către șefa diplomației UE, Kaja Kallas. 

„Desigur, facem mult mai mult pentru a avea acest pachet și pentru a-l duce la bun sfârșit. Am vorbit cu statele membre, care, de asemenea, îl vor ridica pe agendă și vor încerca să convingă țările care blochează acest proces. De asemenea, căutăm modalități prin care putem realiza acest lucru. Însă, având în vedere declarațiile foarte ferme pe care le-am auzit din partea Ungariei, nu cred, din păcate, că își vor schimba poziția pe care o au”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

Fapt care s-a și întâmplat. Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea atât timp cât nu va obține reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta petrolieră Drujba, în prezent avariată, care traversează Ucraina. Prim-ministrul ungar Viktor Orban, cel mai prietenos lider din UE cu Kremlinul, a dat asigurări ieri că va bloca, de asemenea, adoptarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro în favoarea Ucrainei decis în decembrie trecut, din aceleași motive. 

Declarația a stârnit replici din partea liderilor mai multor țări europene, precum Germania și Polonia, care au declarat că Ungaria a dat dovadă de o lipsă șocantă de solidaritate față de Ucraina și cred că guvernul ungar creează un climat de ostilitate față de Kiev pentru a-l folosi în campania electorală. 

Pe fundalul neîțelegerilor de la Bruxelles, Rusia a vizat, în această noapte obiective industriale, energetice și de infrastructură civilă, în Ucraina. În Odesa, o dronă a lovit un apartament dintr-un bloc de locuit cu mai multe etaje, dar și automobile. 

Atacuri au fost raportate și în regiunea Dnipropetrovsk. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, forțele ruse au lovit un sanatoriu din raionul Pavlograd, unde un bărbat a fost rănit. Un atac aerian a vizat și comunitatea Pokrovska din raionul Sinelnikove. Unda de șoc a avariat clădirea unei unități de pompieri și salvatori, geamurile au fost sparte, iar tavanul a fost deteriorat. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât sau a neutralizat peste 100 de drone inamice.

Mâine, 24 februarie se împlinesc 4 ani de la invazia Rusiei în Ucraina, considerat cel mai sângeros război pe frontul de este de la cel De-al Doilea Război Mondial.

23 februarie 2026, ora 23:30

Islanda ar putea organiza chiar din august un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, au declarat pentru Politico două surse apropiate pregătirilor. Decizia vine pe fondul unui nou val de interes pentru extinderea blocului comunitar și al tensiunilor geopolitice tot mai accentuate.

Actualul guvern de la Reykjavik anunțase în decembrie că vrea să supună la vot aderarea până în 2027, însă calendarul ar fi fost accelerat. Printre motive se numără impunerea unor tarife comerciale de către Washington și declarațiile președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei.

Parlamentul islandez ar urma să stabilească data referendumului în următoarele săptămâni. Dacă cetățenii vor vota în favoarea aderării, Islanda ar putea deveni următorul stat care intră în UE, înaintea altor țări candidate.

Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că discuția despre extindere „se schimbă”, accentul fiind pus tot mai mult pe securitate și pe consolidarea capacității Europei de a acționa într-un context internațional tensionat.

„Cred că faptul că Islanda a fost menţionată de patru ori într-un discurs al lui Trump (la Forumul Economic Mondial de la Davos luna trecută, în timp ce preşedintele SUA vorbea despre Groenlanda) a atras cu siguranţă atenţia”, a declarat un alt oficial al UE familiarizat cu situaţia, adăugând că „trebuie să fie deranjant pentru o ţară mică”.

Sprijinul pentru aderare este în creștere. Un sondaj realizat anul trecut arată că 54% dintre islandezi susțin intrarea în UE, iar peste 74% consideră că decizia trebuie luată prin referendum. În trecut, opinia publică era împărțită aproape egal între susținători, oponenți și indeciși.

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, însă negocierile au fost suspendate în 2015, deși ajunseseră într-un stadiu avansat. Țara are însă relații strânse cu UE: face parte din Spațiul Economic European și din zona Schengen, ceea ce permite libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului.

Cu un PIB pe cap de locuitor printre cele mai ridicate din lume și o economie stabilă, Islanda se află deja profund integrată în piața unică europeană. Eventuala reluare a negocierilor ar marca un nou capitol într-o dezbatere care durează de peste un deceniu.