Prețurile petrolului au crescut puternic luni, iar bursele au scăzut abrupt, pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu care pare departe de a se încheia. Investitorii s-au refugiat în active considerate sigure, dolarul și aurul, transmite HotNews.
Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril, după ce atinsese temporar pragul de 82 de dolari, iar petrolul american a câștigat 3,9%, până la 69,59 dolari pe baril. Aurul a crescut cu 1%, până la 5.327 dolari uncia.
Loviturile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului nu dau semne de încetinire, iar Teheranul a răspuns cu tiruri de rachete în regiune, crescând riscul extinderii conflictului către statele vecine.
Președintele american Donald Trump a sugerat, într-un interviu pentru Daily Mail, că ostilitățile ar putea continua încă patru săptămâni, anunțând ulterior că atacurile vor merge mai departe „până la atingerea obiectivelor americane”.
A treia zi de conflict în Orientul Mijlociu a adus explozii puternice în Beirut, după ce Israelul a ordonat evacuarea a 50 de sate libaneze ca răspuns la atacurile Hezbollah cu „roiuri de drone”.
Strâmtoarea Ormuz ține piața cu sufletul la gură
Toate privirile sunt ațintite acum asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din comerțul mondial de petrol transportat pe mare și 20% din gazul natural lichefiat.
Strâmtoarea Ormuz, între Iran şi Oman, conectează Golful Persic de Marea Arabiei, iar zilnic prin ea trec tancuri petroliere care transportă țiței provenit din Arabia Saudită, Irak, Iran, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Qatar.
Deși ruta nu a fost oficial blocată, datele de monitorizare maritimă arată petroliere care staționează la intrările în strâmtoare, fie din teama unor atacuri, fie pentru că nu mai pot obține asigurări pentru tranzit.
În paralel, investitorii se pregătesc pentru o săptămână plină de date economice din SUA: sondajul ISM din industrie, este unul dintre cei mai urmăriți indicatori economici din SUA, vânzările cu amănuntul și, mai ales, raportul privind locurile de muncă.
Orice semn de slăbiciune ar putea submina încrederea într-o economie care a dezamăgit în trimestrul patru, dar ar reduce probabil și șansele de reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală.
