12 martie 2026, ora 22:20

Chișinăul întreprinde pași consecvenți pentru eliminarea barierelor existente în localitățile din estul țării și pentru restabilirea unui spațiu național unic în mai multe domenii-cheie, precum economie, politici sociale, educație, energie și sistem fiscal. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul unei întrevederi cu comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, la Bruxelles. 

Potrivit unui comunicat al Biroului Politici de Reintegrare, oficialii au discutat situația legată de reglementarea conflictului transnistrean, politica de reintegrare, precum și cooperarea Chișinăului cu Uniunea Europeană în contextul procesului de integrare europeană. UE și-a reconfirmat sprijinul pentru eforturile autorităților moldovenești de soluționare a conflictului transnistrean. 

Valeriu Chiveri a subliniat că sprijinul european contribuie la menținerea stabilității, la asigurarea necesităților energetice ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, dar și la modernizarea și dezvoltarea durabilă a țării. 

La finalul întrevederii, părțile și-au reafirmat disponibilitatea de a continua cooperarea pentru avansarea procesului de reintegrare, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. 

TV8.md amintește că anterior, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a spus că regiunea transnistreană nu blochează drumul european al Republicii Moldova. Oficiala și-a exprimat încrederea că o soluție va fi identificată înainte ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene. 

În noiembrie 2025, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunța, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.

Reintegrarea treptată a regiunii transnistrene ar costa Republica Moldova jumătate de miliard de euro pe an, a estimat Chișinăul.

12 martie 2026, ora 23:15

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, recunoaște că ar putea primi aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția după aprobarea amendamentului care permite ca membrii internaționali ai Comisiei de Vetting să fie desemnați cu votul a 51 de deputați, în loc de 61. 

„Știți, noi nu avem luxul de a sta și a aștepta și a solicita. Noi am mai avut experiența. Am adoptat, ne-am asumat, am expediat. A venit opinia, dacă au spus că e de bine, am mulțumit, au spus că trebuie de corectat, am corectat. Așa stau lucrurile. Și în cazul ăsta a fost o decizie pe care noi ne-am asumat-o”, a mai declarat Igor Grosu.

Subiectul a fost discutat și aseară, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8. Deputatul Blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că opoziția era gata să susțină un alt candidat, însă nu a avut posibilitatea de a vota separat. De cealaltă parte, deputatul PAS Marcel Spatari a afirmat că modificarea a fost necesară din cauza lipsei de timp pentru finalizarea reformei justiției.

„Noi am propus în comisii și în plen să fie separați acești candidați. Am fi votat pentru unul dintre ei și atunci ar fi fost deja numiți opt membri din nouă. Majoritatea guvernamentală vedea că nu va aduna 61 de voturi, trebuia să vină cu un alt candidat și am fi votat”, a declarat Ion Chicu.  

Deputatul a mai spus că adoptarea modificării, care reduce pragul de vot la 51 de deputați, reprezintă „o greșeală și un precedent prost”, motiv pentru care opoziția a sesizat Curtea Constituțională. În opinia sa, reformele majore, precum cea din justiție, ar trebui realizate cu un consens politic mai larg, pentru a nu afecta încrederea publică.

De cealaltă parte, deputatul PAS Marcel Spatari a declarat că situații similare, când pragul de vot este redus din lipsa consensului, există și în alte state europene:

„Suntem într-o cursă contra cronometru. Avem foarte puțin timp pentru finalizarea vettingului procurorilor, care a început mai târziu decât cel al judecătorilor. Suntem în urmă față de calendar și nu mai aveam timp pentru alte proceduri”.

El a recunoscut că decizia nu este una ideală, dar a subliniat că autoritățile trebuie să finalizeze reformele necesare în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cazul în care Curtea Constituțională va anula modificarea adoptată de Parlament, Spatari spune că procesul ar putea fi întârziat, iar „timpul nu trebuie pierdut”, deoarece există o „fereastră de oportunitate” pentru avansarea reformelor și apropierea de Uniunea Europeană.

TV8.md amintește că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat un amendament care permite numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor cu 51 de voturi, în loc de 61. Decizia a fost luată după ce proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a întrunit numărul necesar de voturi în Parlament.

Legea a fost promulgată în aceeași zi de Maia Sandu și a intrat în vigoare pe 6 martie, după publicarea în Monitorul Oficial. Opoziția a contestat decizia la Curtea Constituțională, iar Centrul de Resurse Juridice a criticat rapiditatea adoptării amendamentului, calificând-o drept „un semnal destul de prost pentru Comisia Europeană”.

Ulterior, numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting s-a lăsat atunci cu scandal și huiduieli din partea opoziției. Menționăm că anterior, acesta a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri ai organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În această calitate, în spațiul public au apărut mai multe informații care îi puneau sub semnul întrebării integritatea.