18 martie 2026, ora 12:04

Războiul din Orientul Mijlociu continuă pentru a 19-a zi. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că aliații din NATO au comis o „greșeală extrem de nechibzuită” prin faptul că nu au dat curs apelului său de a ajuta Statele Unite să deblocheze ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, adăugând că SUA se pot descurca și singure în conflictul cu Iranul. Între timp, în Israel, cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar aproape 200 au ajuns la spital în urma atacurilor nocturne. La Beirut, capitala Libanului, zece oameni au murit și 24 au fost răniți după ce o rachetă israeliană a lovit un bloc de locuințe cu 10 etaje, care s-a prăbușit complet. Vă avertizăm că urmează imagini care vă pot afecta emoțional.

Un fum dens și negru a învăluit o zonă rezidențială din Beirut, unde o lovitură israeliană a distrus un bloc de locuit. Deflagrația a fost atât de puternică încât a provocat pagube și clădirilor din apropiere, geamurile s-au spart, fațadele s-au risipit, iar bucăți de moloz au căzut peste mașini. Martorii spun că, înainte de atac, au primit avertismente de evacuare din partea autorităților. 

„Am auzit la știri că a fost emis un avertisment, așa că așteptam să vedem când vor lovi. Magazinul meu este aproape, așa că ne-a fost foarte frică. Și, după cum vedeți, toate geamurile sunt sparte și totul este distrus”.

„A fost o lovitură uriașă. Am părăsit clădirea și am coborât. Au efectuat o lovitură de avertisment, apoi au distrus complet clădirea”.

Potrivit primelor informații, cel puțin zece persoane și-au pierdut viața în urma loviturii, iar 24 au fost transportate la spital cu răni. De cealaltă parte, Ministerul Sănătății din Israel anunță că 192 de persoane au fost rănite și duse la spital în ultimele 24 de ore. Iranul a lansat atacuri cu rachete asupra mai multor blocuri rezidențiale, iar, din păcate, potrivit autorităților, există și victime.

„Avem aici o clădire rezidențială care a fost lovită, aparent, potrivit evaluării inițiale, de o muniție cu dispersie, ceea ce a dus la prăbușirea acoperișului peste un cuplu de vârstnici aflat în locuința lor. Din păcate, acest cuplu nu a mers în camera de siguranță atunci când a sunat alarma, iar în consecință avem această tragedie nefericită”, a menționat purtătorul de cuvânt internațional al Poliției din Israel, Dean Elsdunne.

Autoritățile israeliene au anunțat aseară că își vor duce până la capăt obiectivele stabilite și au amenințat că îl vor elimina și pe noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, cel care a intrat în funcție după ce tatăl său, Ali Khamenei, a fost asasinat de forțele americane. 

„În ceea ce îl privește pe Mojtaba Khamenei, statutul său este necunoscut. Nu îl vedem și nu auzim nimic despre el, dar vă pot spune un lucru: vom continua, așa cum am demonstrat, să urmărim pe oricine reprezintă o amenințare la adresa statului Israel sau ridică mâna împotriva lui. Nimeni nu este imun. Îl vom urmări, îl vom găsi și îl vom neutraliza”, a subliniat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin.

La Casa Albă, președintele SUA, Donald Trump s-a declarat dezamăgit de NATO, după ce aliații nu au răspuns apelului Washingtonului de a sprijini deblocarea rutei maritime din Strâmtoarea Ormuz. Liderul american a criticat lipsa de reacție a partenerilor, în contextul în care Iranul ar fi blocat acest punct strategic, considerat vital pentru transportul global de petrol, ca măsură de represalii.

„Ei bine, sunt dezamăgit de NATO, că am cheltuit trilioane de dolari pe NATO, gândiți-vă, trilioane de-a lungul anilor, multe trilioane de dolari. Este unul dintre motivele pentru care avem deficite și ajutăm alte țări. Și când acestea nu ne ajută, vreau să spun, cu siguranță este ceva la care ar trebui să ne gândim. Nu am nevoie de Congres pentru această decizie, după cum probabil știți. Pot să iau această decizie singur”, a punctat președintele SUA, Donald Trump.

Donald Trump a declarat că este supărat în mod special liderii europeni, precum Emmanuel Macron și Keir Starmer. Potrivit AFP, Marea Britanie, Franța, Germania, alături de o serie de alte state, inclusiv țări din Golf, au îndemnat consiliul Organizației Maritime Internaționale să adopte o declarație prin care să „condamne ferm atacurile flagrante” ale Iranului asupra vecinilor săi. Totodată, statele cer condamnarea deciziei Teheranului de a închide Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol.

18 martie 2026, ora 18:45

Escaladarea conflictului din Iran a determinat creșterea prețurilor la combustibili în toată Europa, dar Germania a resimțit acest lucru mai acut decât majoritatea țărilor. Benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, cu mult peste media UE, scrie Mediafax.

Contrastul cu țările vecine este izbitor. Franța și Austria au înregistrat creșteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, în timp ce Slovacia și Ungaria au înregistrat creșteri de doar 0,1%.

Comisia Europeană, care publică date săptămânale în Buletinul său petrolier, a semnalat creșterile deosebit de abrupte din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda.

Șoferii olandezi plătesc în prezent cele mai mari prețuri la benzină din Europa, cu o medie de 2,17 euro pe litru săptămâna trecută. Germania se află la mică distanță, cu 2,08 euro, iar Finlanda se situează, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, remarcându-se atât prin prețul ridicat al motorinei, cât și al benzinei.

De unde provin aceste diferențe de preț?

Cea mai mare diferență se datorează structurilor naționale de impozite și taxe. Germania percepe în mod tradițional taxe energetice mai mari asupra combustibililor fosili, atât din motive de mediu, cât și pentru a finanța infrastructura, în timp ce taxează și consumul de CO2, ceea ce se reflectă în costurile totale.

Rezultatul este că germanii plătesc automat mai mult atunci când prețurile cresc. În multe alte țări europene, TVA-ul, taxele pe petrol și pe CO2 sunt structural mai mici. Cu toate acestea, recentul val de creșteri a fost considerat disproporționat de guvernul german, care a înființat un grup de lucru al coaliției pentru a analiza ce se poate învăța de la partenerii din UE.

Unele țări au luat deja măsuri. Croația și Ungaria au introdus ambele plafoane de preț la benzinării. În Croația, prețurile au crescut inițial cu aproximativ patru cenți pe litru, dar plafonul va limita creșterile ulterioare și va fixa prețurile la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie. În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deși măsura se aplică doar rezidenților, ceea ce înseamnă că turiștii cu plăcuțe de înmatriculare străine vor plăti mai mult.

În Austria se aplică o regulă diferită privind prețurile: benzinăriile au voie să-și majoreze prețurile doar o dată pe zi, la prânz. Pe de altă parte, reducerile sunt posibile în orice moment. Acest lucru face situația mai clară și mai transparentă, dar rămâne de discutat dacă acest lucru duce într-adevăr la prețuri mai mici la benzină.

Politicienii critică companiile petroliere

Ministrul economiei din Germania, Katherina Reiche, a criticat prețurile combustibililor pentru că au crescut rapid pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime și apoi au scăzut doar lent, afirmând că guvernul dorește să „spargă acest mecanism”. Ea a propus limitarea stațiilor de benzină la o singură majorare de preț pe zi.

Conducerea mașinii face parte din viața de zi cu zi a majorității germanilor, atunci când se deplasează la serviciu, fac cumpărături sau duc copiii la școală, astfel încât presiunea asupra guvernului de a acționa a crescut.

Un grup de lucru convocat ca răspuns la această situație s-a reunit luni sub președinția lui Sepp Müller, care a acuzat ulterior companiile petroliere de „speculații cu prețurile”.