Republica Moldova ar urma să aibă 10 raioane în loc de 32. Este unul obiectivele Reformei administrației publice locale din Republica Moldova, prezentat astăzi în premieră de Alexei Buzu, secretarul general al Cancelariei de Stat. Lista raioanelor nu a fost publicată.
„Azi, după câteva luni de discuții și consultări, după ce am ascultat atent aleșii locali și cetățenii, venim cu un concept de reformă a administrației publice locale pentru a avea primării puternice și localități dezvoltate. Reforma este necesară acum și nu mai poate fi amânată, dacă ținem la satele noastre. Peste 87% dintre primării din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori. Fragmentarea prea mare nu aduce modernizare”, se arată în comunicatul Guvernului.
Astfel, Guvernul va aloca de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructura localităților care vor fuziona, iar costul total al pachetului de stimulente pentru perioada 2026-2030 este estimat la 6,491 miliarde de lei.
„Noi am ascultat primarii, aleșii locali de aceea Guvernul va propune triplarea stimulentelor pentru dezvoltare. Primăriile care urmează să se amalgameze vor primi de 3 ori mai multe resurse pentru ca să poată să rezolve probleme importante precum conectarea la apă și canalizare. Ne bucură mult că până astăzi deja avem 310 consilii locale care au aprobat prima decizie de inițiere a procesului de amalgamare”, a declarat Buzu în timpul conferinței.
Totodată, va fi introdus un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării. Prin crearea unor administrații publice locale mai mari, comunitățile vor putea oferi servicii de calitate superioară, vor dispune de capacitatea și specialiștii necesari pentru a accesa fonduri externe și a implementa proiecte mari, având astfel la dispoziție mai multe resurse financiare pentru a satisface necesitățile localităților.
„În urma consultărilor am ajuns la decizia ca pentru o Primărie să fie considerată funcțională trebuie să aibă un prag al populației minim de 3000 de locuitori. În rezultatul reformei, după alegerile locale generale din 2027 în Moldova nu vom avea nicio Primărie care va administra treburi publice pentru un număr de cetățeni mai mic de 3000 de locuitori”, a precizat Buzu.
În ceea ce privește cele 10 raioane, acestea vor deveni centre de dezvoltare responsabile de gestionarea proiectelor mari, cum ar fi drumuri regionale, spitale și managementul deșeurilor, proiecte pe care un raion de astăzi nu le poate susține în mod individual.
„Numărul de primării se va reduce semnificativ, la fel ca și numărul de consilii, dar numărul final îl vom cunoaște atunci când pachetul legislativ va ajunge în Parlament”, a menționat secretarul.
Legat de raionul Taraclia, unde aproximativ 65,6% din populație este de etnie bulgară, autoritățile vor propune transformarea acestuia într-un municipiu de nivelul II. Această schimbare ar permite păstrarea identității locale, în timp ce ar asigura o administrație mai eficientă și mai puternică.
„Reformele necesare nu sunt cele mai populare, însă nu mai putem lăsa această schimbare pe seama generațiilor viitoare. Procesul este complicat, așteptările cetățenilor sunt mari și sunt firești. Reforma APL nu va rezolva toate problemele acumulate în Moldova peste noapte, însă este singura cale pentru a crește capacitatea noastră de a avea localități dezvoltate. Obiectivul nostru nu este să facem o reformă pe hârtie, ci să rezolvăm problemele oamenilor și să creștem nivelul de trai aici, acasă”, se mai arată în comunicat.
În condițiile în care Guvernul spune că pentru implementarea acestei reforme abia urmează să fie identificate resurse financiare, reprezentanții Congresului Autorităților Locale se întreabă de unde se vor lua bani, mai ales că avem la dispoziție un termen limitat.
„Resurse pentru toate aceste acțiuni, să ținem cont de contextul social economic din Republica Moldova și toată lume, știe toată lumea în ce criză suntem, un deficit de peste 20 de miliarde la buget de stat, dar nouă ni se promit miliarde, de unde. Oamenii din sate, acum ei au în fiecare localitate o autoritate locală, un consiliu care se autoguvernează, pentru că au un buget local, nouă ni se spune că în locul lor vor veni CUPS și reprezentanți”, a spus directorul executiv CALM, Viorel Furdui.
În timp ce CALM consideră reforma radicală și rămâne sceptic cu privire la beneficiile reale pentru comunități, Vasile Tofan, fondatorul Mișcării Civice „Inițiativa Europeană”, o consideră prea timidă.
,,Și argumentul pe care l-am eu și, de fapt, elecția din toate aceste reforme este că dacă faci reforma, dacă îți asumi deja aceste costuri, dacă te bagi în hora asta, hai să o facem bine, să nu o facem cu un jumătate de măsură. Și frica mea este că amalgamarea la 300 de primării și 10 raioane, apropo trebuie să vorbim despre nivelul 2 raioane, este mult prea timidă pentru a avea efecte reale”, a menționat fondatorul Mișcaăii Civice „Inițiativa Europeană, Vasile Tofan.
TV8.md amintește că dialogul privind reforma administrației publice locale a fost lansat pe 20 ianuarie. În prezent, procesul este implementat prin mecanismul de amalgamare voluntară, prevăzut în strategia Guvernului pentru perioada 2023-2030, inițiat la sfârșitul anului 2024. Autoritățile recunosc însă că acesta avansează lent.
Guvernul anunță că harta administrativă finală va fi gata spre toamnă, iar în 2027 vor avea loc alegeri locale în noile primării. În prezent, peste 87% dintre localități au sub 3.000 de locuitori. Doar 53 de primării depășesc 5.000 de oameni, iar dintre acestea 26 au peste 10.000 de locuitori.
