Nu este o catastrofă, însă ne va afecta imaginea în fața partenerilor internaționali. Așa văd experții din societatea civilă, retrogradarea Republicii Moldova de la democrație defectuoasă la regim hibrid. La fel ca guvernarea, aceștia spun că percepția negativă vine pe fundalul intervențiilor autorităților în campania electorală, măsuri menite să oprească imixtiunea Rusiei și practicile de cumpărare a voturilor.
„Moldova se află acum într-o situație geopolitică nefavorabilă, sigur că nu este ok să dăm vina doar pe factorii externi ce țin de implicarea Rusiei în procesele politice și electorale care au loc în Republica Moldova, dar acest fapt se datorează probabil la reacțiile autorităților la niște atacuri de tipul dat și unele reacții au fost nu cele mai populare, sau nu cele mai corecte din punct de vedere democratic, sau din punct de vedere al drepturilor omului, acest fapt putea să influențeze percepția generală”, a declarat directorul executiv Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan.
Experții avertizează că această retrogradare ar putea afecta imaginea țării în fața partenerilor externi.
„Mai sunt chestii de reforme nefinalizate sau încrederea în instituțiile statului. Nu este o situație de neglijat, evident. Oferă un tablou potențialilor noștri parteneri externi, partenerii de dezvoltare care primesc un semnal că lucrurile nu merg bine în Moldova cu tot cu susținerea care o avem noi în mediul extern”, a explicat Veaceslav Tofan.
Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, spune însă că retrogradarea nu trebuie privită ca o catastrofă. Potrivit lui, țara se află de mai mult timp la limita dintre democrație fragilă și regim hibrid, iar scăderea înregistrată în 2025 reprezintă doar o ajustare minoră a indicatorilor:
„Nu vorbim, prin urmare, despre un colaps, vorbim despre traversarea unui prag statistic convențional într-o zonă de fragilitate în care ne aflam deja. Din ce am mai văzut în ultimele zile, domină însă tonul catastrofal. De parcă această retrogradare ar putea fi pusă exclusiv în responsabilitatea actualei guvernări. De parcă noi am fi trăit ultimii ani într-un vid. De parcă nu am fi ținta celei mai intense campanii de influență negativă și intereferență în democrația noastră din partea Rusiei. Sau de parcă am fi funcționat ca stat și societate într un regim normal, nu într-unul de crize și tensiuni continue. Nu, nu așa stau lucrurile. Și cred că, înainte de a trage concluzii gata făcute, merită să ne oprim puțin și să punem cifrele în context”.
Amintim că Republica Moldova a fost retrogradată în Indexul Democrației pentru anul 2025, realizat tradițional de prestigioasa revistă britanică The Economist. Studiul semnalează regrese la asigurarea pluralismului politic, organizarea alegerilor și presiuni asupra opoziției, fapt care apropie țara tot mai mult de regimuri autoritare.
Guvernarea susține că percepția negativă ar fi influențată de intervențiile mai ferme ale autorităților în campania electorală din anul trecut, menite să limiteze imixtiunea Rusiei în treburile țării. Ultima dată când Moldova a primit o astfel de calificare a fost în perioada în care țara era condusă de Vladimir Plahotniuc.
