Bulgaria organizează duminică, 19 aprilie, alegeri parlamentare anticipate, marcând a opta rundă de scrutin din ultimii cinci ani, pe fondul unei crize politice prelungite. Formațiunea asociată fostului președinte Rumen Radev pornește ca favorită, mizând pe un discurs centrat pe combaterea corupției și reformarea sistemului. Supranumit „noul Viktor Orbán al Europei”, acesta promovează o politică externă definită prin opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei, critici la adresa Kievului și dorința de reluare a relațiilor cu Rusia.
Cel mai sărac stat din UE traversează o criză politică profundă încă din 2021, declanșată de protestele anticorupție de amploare care au dus la prăbușirea guvernului conservator condus de Boiko Borisov. De atunci, scena politică a rămas instabilă, cu o succesiune de guverne fragile și perioade de interimate, ceea ce a alimentat tot mai mult neîncrederea publică în procesul democratic.
În acest context, fostul general al forțelor aeriene și fost președinte Rumen Radev a intrat în prim-planul politic, după ce a părăsit funcția la începutul anului pentru a conduce o nouă formațiune de centru-stânga, „Bulgaria Progresistă”. Sondajele îl plasează pe acesta în fruntea intențiilor de vot, cu un potențial de aproximativ 35%, bazat pe un discurs axat pe combaterea corupției și reformarea profundă a sistemului politic.
Radev a susținut protestele anticorupție recente și a criticat dur ceea ce numește „modelul oligarhic” de guvernare. Totuși, ascensiunea sa este însoțită de controverse, în special din cauza pozițiilor sale critice față de sprijinul militar acordat Ucrainei și a apelurilor pentru apropierea relațiilor cu Rusia.
Pe locul al doilea în sondaje se află partidul GERB al lui Borisov, creditat cu aproximativ 19–21%, urmat de coaliția pro-europeană Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică, estimată la 12–14%. În Parlament ar mai putea intra și alte formațiuni, inclusiv Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Un Nou Început, precum și partide populiste sau pro-ruse precum „Renașterea” sau alte grupări mai mici.
Analiștii estimează că viitorul legislativ va fi fragmentat, cu până la șapte formațiuni reprezentate, ceea ce complică formarea unei majorități stabile. Deși o mare coaliție între Radev și Borisov ar putea oferi stabilitate, aceasta ar fi dificil de acceptat politic, având în vedere tensiunile și acuzațiile reciproce legate de corupție. O alianță cu forțele reformiste este considerată o alternativă, dar una instabilă.
Pe fond social, Bulgaria rămâne marcată de diviziuni ideologice și de o creștere a sentimentelor eurosceptice în anumite segmente ale populației. Aproape jumătate dintre susținătorii lui Radev exprimă atitudini favorabile Rusiei, ceea ce complică și mai mult echilibrul politic.
În ultimii ani, țara a fost afectată de inflație, oportunități economice limitate și un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor în cadrul Uniunii Europene. Introducerea euro a adus temeri legate de creșterea prețurilor, alimentând nemulțumirea publică.
În ansamblu, deși protestele anticorupție au deschis calea pentru schimbări politice, beneficiarul principal al acestor tensiuni pare să fie chiar Radev, care capitalizează nemulțumirea generală și fragilitatea sistemului politic.
Cine este Rumen Radev
Rumen Radev a avut o carieră militară importantă înainte de a intra în politică, ajungând general în Armata Bulgară. El s-a remarcat ca pilot de vânătoare pe aeronave MiG-29 și a deținut funcția de comandant al Forțelor Aeriene Bulgare. Pe lângă pregătirea din instituțiile militare din Bulgaria și Academia Militară din Sofia, a urmat și cursuri în cadrul unor instituții militare din Statele Unite.
De-a lungul mandatului său prezidențial de zece ani, Radev s-a poziționat frecvent ca susținător al unor idei reformiste la nivel național și a reușit să își mențină popularitatea prezentându-se drept o alternativă atât la clasa politică aflată la putere, cât și la discursul politic dominant.
În timpul pandemiei de COVID-19, el a adoptat o atitudine critică față de măsurile stricte ale guvernului. În același timp, a rămas un contestatar constant al politicii Uniunii Europene față de Ucraina. În urmă cu cinci ani, declarațiile sale privind Crimeea, pe care a descris-o drept teritoriu rusesc, au provocat un scandal diplomatic. De asemenea, el a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit Kievului, susținând că acesta ar alimenta conflictul și sugerând că Ucraina poartă o parte din responsabilitate pentru invazia rusă.
Pozițiile sale au generat tensiuni inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Sofia în 2023, când cei doi au avut un schimb de replici tensionat.
„Doamne ferește să vă lovească o tragedie și să vă treziți în locul meu, fără ca nimeni care să vă împărtășească valorile să vă ofere arme. Ce ați face atunci? Ați spune: «Putin, ia teritoriile bulgare»? Nu, ca un adevărat președinte, sunt sigur că nu ați face compromisuri în privința țării dumneavoastră sau a suveranității acesteia”, i-a răspuns Zelenski lui Radev.
În ultimii ani, Radev și-a temperat discursul public, evitând pozițiile tranșante privind războiul din Ucraina. Totuși, analiștii observă că el continuă să fie perceput ca un lider favorabil relansării relațiilor cu Rusia. Reuters notează că, în contextul politic actual, el se poziționează ca unul dintre puținii lideri din Uniunea Europeană dispuși să promoveze o apropiere de Moscova.
Într-un interviu acordat jurnalistului bulgar Martin Karbovski și citat de Reuters, Radev a declarat:
„Suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care este atât slav, cât și ortodox. Putem fi o verigă foarte importantă în acest întreg mecanism pentru restabilirea relațiilor cu Rusia”, a adăugat el.
Controverse legate de alegerile parlamentare din 19 aprilie 2026
Campania electorală din Bulgaria a fost însoțită de acuzații legate de integritatea procesului de vot și de influențarea opiniei publice prin mediul online.
O investigație publicată în martie de Mediapool a semnalat existența unor conturi pe TikTok care se prezintă drept surse de știri, dar care ar fi promovat conținut favorabil lui Rumen Radev și formațiunii sale politice. Deși aceste conturi nu par conectate oficial, ele ar funcționa într-un mod coordonat, potrivit unor jurnaliști citați în anchetă.
Materialele distribuite online urmează, în general, două tipare: fie imagini statice acompaniate de voci generate probabil cu ajutorul inteligenței artificiale, fie fragmente din discursuri și interviuri reale ale președintelui, reutilizate la mult timp după înregistrare.
Ulterior, un raport al Balkan Free Media Initiative (BFMI), realizat împreună cu firma de analiză Sensika, a arătat că, în ciuda lipsei unui cont oficial pe TikTok, Radev ar fi acumulat aproximativ 90 de milioane de vizualizări pe platformă. Documentul sugerează că o parte semnificativă a acestei expuneri ar putea proveni din rețele digitale cu activitate dificil de explicat exclusiv prin distribuție organică.
Fondatorul BFMI, fostul director al BBC Peter Horrocks, a declarat într-un interviu pentru Mediapool că, deși Radev are o prezență dominantă în mediul online, o parte din vizibilitatea sa nu pare să fie rezultatul exclusiv al interacțiunii naturale a utilizatorilor. El a mai adăugat că în Bulgaria au devenit active rețele digitale de propagare a conținutului la scară largă, în paralel cu eforturile unor actori politici, inclusiv ale omului de afaceri Delyan Peevski, de a-și consolida propria infrastructură media online.
După apariția acestor dezvăluiri, guvernul interimar din Bulgaria a cerut sprijin european, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de combatere a dezinformării.
Rumen Radev a reacționat ferm la adresa executivului condus de Andrei Gyurov, acuzându-l că încearcă să discrediteze procesul electoral și să influențeze percepția publică asupra alegerilor.
El a susținut că autoritățile alimentează o stare de panică prin invocarea unui „posibil scenariu românesc”, cu referire la situația anulării alegerilor prezidențiale din România în 2024.
„Planul lor este în plină desfășurare, cu ajutorul UE solicitat în mod oficial, alături de insinuări privind o presupusă interferență străină de tip hibrid în alegeri. Observă cineva, de fapt, o astfel de interferență pe teren?”, a spus Radev în urmă cu zece zile.
Potrivit acestuia, scopul acestor acțiuni ar fi „discreditarea alegerilor prin stabilirea unei paralele cu modelul românesc”.
„Acești oameni nu pot nici măcar să înțeleagă măsura în care comportamentul lor dăunează reputației Bulgariei în cadrul UE. Îi îndemn pe toți cetățenii bulgari să nu permită această încercare brutală și absurdă de a fura alegerile”, a mai declarat el.
Cum se va putea de votat în Moldova
Pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 10 secții de votare pentru cetățenii bulgari aflați în țară.
Două secții vor activa în cadrul reprezentanțelor diplomatice din Chișinău și Taraclia, iar alte opt vor fi organizate în localitățile Varnița, Vulcănești, Cairaclia, Cahul, Comrat, Corten, Tvardița și Ceadîr-Lunga.
La secția deschisă în Varnița sunt așteptați inclusiv locuitori ai regiunii transnistrene care dețin cetățenie bulgară.
În special, este vorba despre locuitorii satului Parcani, localitate situată pe malul stâng al Nistrului, cunoscută drept una dintre cele mai mari comunități bulgare din afara Bulgariei. Satul are o populație majoritar bulgară, care și-a păstrat limba, tradițiile și identitatea culturală de-a lungul generațiilor.
Potrivit diferitelor estimări publice, în Parcani locuiesc aproximativ 6.000–6.600 de etnici bulgari, ceea ce reprezintă între 63% și 80% din populația localității, transmite Zona de Securitate.
Secția de votare de la Varnița a fost deschisă ca urmare a înregistrărilor prealabile efectuate de cetățenii bulgari din regiune. În acest context, autoritățile electorale de la Sofia au decis organizarea votului pentru aceștia pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale ale Republica Moldova.
