Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1732: Dronă în Moldova, alertă NATO, atac devastator și pariu iresponsabil. „Putin e ucigaș cu sânge rece”

Scrutin decisiv în Bulgaria: A opta rundă de alegeri în doar cinci ani. Cine ar putea fi „noul Viktor Orbán al Europei”

bulgaria
19 aprilie 2026, ora 10:10

Bulgaria organizează duminică, 19 aprilie, alegeri parlamentare anticipate, marcând a opta rundă de scrutin din ultimii cinci ani, pe fondul unei crize politice prelungite. Formațiunea asociată fostului președinte Rumen Radev pornește ca favorită, mizând pe un discurs centrat pe combaterea corupției și reformarea sistemului. Supranumit „noul Viktor Orbán al Europei”, acesta promovează o politică externă definită prin opoziția față de ajutorul militar acordat Ucrainei, critici la adresa Kievului și dorința de reluare a relațiilor cu Rusia.

Cel mai sărac stat din UE traversează o criză politică profundă încă din 2021, declanșată de protestele anticorupție de amploare care au dus la prăbușirea guvernului conservator condus de Boiko Borisov. De atunci, scena politică a rămas instabilă, cu o succesiune de guverne fragile și perioade de interimate, ceea ce a alimentat tot mai mult neîncrederea publică în procesul democratic.

În acest context, fostul general al forțelor aeriene și fost președinte Rumen Radev a intrat în prim-planul politic, după ce a părăsit funcția la începutul anului pentru a conduce o nouă formațiune de centru-stânga, „Bulgaria Progresistă”. Sondajele îl plasează pe acesta în fruntea intențiilor de vot, cu un potențial de aproximativ 35%, bazat pe un discurs axat pe combaterea corupției și reformarea profundă a sistemului politic.

Radev a susținut protestele anticorupție recente și a criticat dur ceea ce numește „modelul oligarhic” de guvernare. Totuși, ascensiunea sa este însoțită de controverse, în special din cauza pozițiilor sale critice față de sprijinul militar acordat Ucrainei și a apelurilor pentru apropierea relațiilor cu Rusia.

Pe locul al doilea în sondaje se află partidul GERB al lui Borisov, creditat cu aproximativ 19–21%, urmat de coaliția pro-europeană Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică, estimată la 12–14%. În Parlament ar mai putea intra și alte formațiuni, inclusiv Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Un Nou Început, precum și partide populiste sau pro-ruse precum „Renașterea” sau alte grupări mai mici.

Analiștii estimează că viitorul legislativ va fi fragmentat, cu până la șapte formațiuni reprezentate, ceea ce complică formarea unei majorități stabile. Deși o mare coaliție între Radev și Borisov ar putea oferi stabilitate, aceasta ar fi dificil de acceptat politic, având în vedere tensiunile și acuzațiile reciproce legate de corupție. O alianță cu forțele reformiste este considerată o alternativă, dar una instabilă.

Pe fond social, Bulgaria rămâne marcată de diviziuni ideologice și de o creștere a sentimentelor eurosceptice în anumite segmente ale populației. Aproape jumătate dintre susținătorii lui Radev exprimă atitudini favorabile Rusiei, ceea ce complică și mai mult echilibrul politic.

În ultimii ani, țara a fost afectată de inflație, oportunități economice limitate și un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor în cadrul Uniunii Europene. Introducerea euro a adus temeri legate de creșterea prețurilor, alimentând nemulțumirea publică.

În ansamblu, deși protestele anticorupție au deschis calea pentru schimbări politice, beneficiarul principal al acestor tensiuni pare să fie chiar Radev, care capitalizează nemulțumirea generală și fragilitatea sistemului politic.

Cine este Rumen Radev

Rumen Radev a avut o carieră militară importantă înainte de a intra în politică, ajungând general în Armata Bulgară. El s-a remarcat ca pilot de vânătoare pe aeronave MiG-29 și a deținut funcția de comandant al Forțelor Aeriene Bulgare. Pe lângă pregătirea din instituțiile militare din Bulgaria și Academia Militară din Sofia, a urmat și cursuri în cadrul unor instituții militare din Statele Unite.

De-a lungul mandatului său prezidențial de zece ani, Radev s-a poziționat frecvent ca susținător al unor idei reformiste la nivel național și a reușit să își mențină popularitatea prezentându-se drept o alternativă atât la clasa politică aflată la putere, cât și la discursul politic dominant.

În timpul pandemiei de COVID-19, el a adoptat o atitudine critică față de măsurile stricte ale guvernului. În același timp, a rămas un contestatar constant al politicii Uniunii Europene față de Ucraina. În urmă cu cinci ani, declarațiile sale privind Crimeea, pe care a descris-o drept teritoriu rusesc, au provocat un scandal diplomatic. De asemenea, el a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit Kievului, susținând că acesta ar alimenta conflictul și sugerând că Ucraina poartă o parte din responsabilitate pentru invazia rusă.

Pozițiile sale au generat tensiuni inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Sofia în 2023, când cei doi au avut un schimb de replici tensionat.

„Doamne ferește să vă lovească o tragedie și să vă treziți în locul meu, fără ca nimeni care să vă împărtășească valorile să vă ofere arme. Ce ați face atunci? Ați spune: «Putin, ia teritoriile bulgare»? Nu, ca un adevărat președinte, sunt sigur că nu ați face compromisuri în privința țării dumneavoastră sau a suveranității acesteia”, i-a răspuns Zelenski lui Radev.

În ultimii ani, Radev și-a temperat discursul public, evitând pozițiile tranșante privind războiul din Ucraina. Totuși, analiștii observă că el continuă să fie perceput ca un lider favorabil relansării relațiilor cu Rusia. Reuters notează că, în contextul politic actual, el se poziționează ca unul dintre puținii lideri din Uniunea Europeană dispuși să promoveze o apropiere de Moscova.

Într-un interviu acordat jurnalistului bulgar Martin Karbovski și citat de Reuters, Radev a declarat:

„Suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care este atât slav, cât și ortodox. Putem fi o verigă foarte importantă în acest întreg mecanism pentru restabilirea relațiilor cu Rusia”, a adăugat el.

Controverse legate de alegerile parlamentare din 19 aprilie 2026

Campania electorală din Bulgaria a fost însoțită de acuzații legate de integritatea procesului de vot și de influențarea opiniei publice prin mediul online.

O investigație publicată în martie de Mediapool a semnalat existența unor conturi pe TikTok care se prezintă drept surse de știri, dar care ar fi promovat conținut favorabil lui Rumen Radev și formațiunii sale politice. Deși aceste conturi nu par conectate oficial, ele ar funcționa într-un mod coordonat, potrivit unor jurnaliști citați în anchetă.

Materialele distribuite online urmează, în general, două tipare: fie imagini statice acompaniate de voci generate probabil cu ajutorul inteligenței artificiale, fie fragmente din discursuri și interviuri reale ale președintelui, reutilizate la mult timp după înregistrare.

Ulterior, un raport al Balkan Free Media Initiative (BFMI), realizat împreună cu firma de analiză Sensika, a arătat că, în ciuda lipsei unui cont oficial pe TikTok, Radev ar fi acumulat aproximativ 90 de milioane de vizualizări pe platformă. Documentul sugerează că o parte semnificativă a acestei expuneri ar putea proveni din rețele digitale cu activitate dificil de explicat exclusiv prin distribuție organică.

Fondatorul BFMI, fostul director al BBC Peter Horrocks, a declarat într-un interviu pentru Mediapool că, deși Radev are o prezență dominantă în mediul online, o parte din vizibilitatea sa nu pare să fie rezultatul exclusiv al interacțiunii naturale a utilizatorilor. El a mai adăugat că în Bulgaria au devenit active rețele digitale de propagare a conținutului la scară largă, în paralel cu eforturile unor actori politici, inclusiv ale omului de afaceri Delyan Peevski, de a-și consolida propria infrastructură media online.

După apariția acestor dezvăluiri, guvernul interimar din Bulgaria a cerut sprijin european, iar Uniunea Europeană a activat mecanismele de combatere a dezinformării.

Rumen Radev a reacționat ferm la adresa executivului condus de Andrei Gyurov, acuzându-l că încearcă să discrediteze procesul electoral și să influențeze percepția publică asupra alegerilor.

El a susținut că autoritățile alimentează o stare de panică prin invocarea unui „posibil scenariu românesc”, cu referire la situația anulării alegerilor prezidențiale din România în 2024.

„Planul lor este în plină desfășurare, cu ajutorul UE solicitat în mod oficial, alături de insinuări privind o presupusă interferență străină de tip hibrid în alegeri. Observă cineva, de fapt, o astfel de interferență pe teren?”, a spus Radev în urmă cu zece zile.

Potrivit acestuia, scopul acestor acțiuni ar fi „discreditarea alegerilor prin stabilirea unei paralele cu modelul românesc”.

„Acești oameni nu pot nici măcar să înțeleagă măsura în care comportamentul lor dăunează reputației Bulgariei în cadrul UE. Îi îndemn pe toți cetățenii bulgari să nu permită această încercare brutală și absurdă de a fura alegerile”, a mai declarat el.

Cum se va putea de votat în Moldova

Pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 10 secții de votare pentru cetățenii bulgari aflați în țară.

Două secții vor activa în cadrul reprezentanțelor diplomatice din Chișinău și Taraclia, iar alte opt vor fi organizate în localitățile Varnița, Vulcănești, Cairaclia, Cahul, Comrat, Corten, Tvardița și Ceadîr-Lunga.

La secția deschisă în Varnița sunt așteptați inclusiv locuitori ai regiunii transnistrene care dețin cetățenie bulgară.

În special, este vorba despre locuitorii satului Parcani, localitate situată pe malul stâng al Nistrului, cunoscută drept una dintre cele mai mari comunități bulgare din afara Bulgariei. Satul are o populație majoritar bulgară, care și-a păstrat limba, tradițiile și identitatea culturală de-a lungul generațiilor.

Potrivit diferitelor estimări publice, în Parcani locuiesc aproximativ 6.000–6.600 de etnici bulgari, ceea ce reprezintă între 63% și 80% din populația localității, transmite Zona de Securitate.

Secția de votare de la Varnița a fost deschisă ca urmare a înregistrărilor prealabile efectuate de cetățenii bulgari din regiune. În acest context, autoritățile electorale de la Sofia au decis organizarea votului pentru aceștia pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale ale Republica Moldova.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente