Republica Moldova se numără printre statele lider la implementarea reformelor în vederea alinierii la standardele europene, cu o rată de 93%. Țara noastră este urmată de Ucraina, cu 87%. Afirmația a fost făcută de Comisara Uniunii Europene pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul unei reuniuni cu membri ai Parlamentului European.
Potrivit oficialei UE, Republica Moldova și Ucraina se află cu mult înaintea Serbiei, care ocupă ultimul loc, cu 30%, transmite Kyiv Independent.
Comisara a lăudat în mod deosebit ritmul țării vecine, întrucât acest progres este realizat „în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viață și supraviețuire”.
Evaluarea lui Kos apare în contextul unor critici care susțin că autoritățile de la Kiev ar încetini implementarea reformelor din domeniul statului de drept și al economiei, reforme esențiale pentru parcursul european al țării.
În același timp, în ultimele luni, Parlamentul ucrainean a aprobat o parte dintre proiectele legislative necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă s-a confruntat cu dificultăți în adoptarea altora.
Întâlnirea le-a oferit eurodeputaților din Comisia pentru afaceri externe prilejul de a analiza situația actuală a statelor candidate și potențial candidate la UE, precum și reformele necesare pentru o Uniune Europeană extinsă la peste 30 de membri, față de cei 27 din prezent.
Kos a reiterat și opinia că termenul de 2027, menționat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru aderarea la UE, este „imposibil”. Totuși, a subliniat că Zelenski „are nevoie de asigurarea că țara sa va putea deveni membră a UE”.
Oficiala și eurodeputații au convenit că procesul de extindere trebuie reformat, atât din cauza duratei sale, cât și pentru a preveni eventualele derapaje ale statelor după aderare.
„Metodologia pe care o folosim astăzi este concepută pentru timp de pace și este, aproximativ, aceeași ca acum 40 de ani”, a declarat Kos.
În acest context, Comisia Europeană a propus căi de aderare mai flexibile, inclusiv „integrarea graduală”, prin care avansul într-un anumit domeniu poate oferi acces anticipat la unele beneficii ale UE.
Kos a precizat că această idee nu este complet nouă, amintind de state din afara UE precum Norvegia, Elveția și Islanda, care fac parte din Spațiul Schengen. Ea a evidențiat și includerea Ucrainei în zona de roaming a Uniunii Europene și a afirmat că ar dori extinderea acestui beneficiu și către alte state candidate din Balcanii de Vest.
Comisarul a susținut, de asemenea, includerea unor clauze de protecție în tratatele de aderare ale viitorilor membri, precizând că astfel de mecanisme „nu sunt o noutate”.
De exemplu, cele zece state care au aderat la UE în 2004 nu au beneficiat automat de libertatea deplină de circulație, ca măsură de prevenire a unui exod masiv al populației.
Anterior, pe 15 aprilie, Kos a declarat că Muntenegru — considerat cel mai avansat stat candidat — va avea incluse astfel de clauze în tratatul său de aderare, acestea fiind utilizate pentru prima dată în mod explicit pentru prevenirea regresului în domeniul statului de drept.
TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
În iunie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară.
În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.
În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi cea mai bună soluție pentru supraviețuire.
