În 2019, invocând riscul ca Rusia ar putea fi deconectată de la internet global de forțe externe, Duma de Stat a adoptat legea „internetului suveran”. Deși deputați din opoziție avertizaseră că decizia este o etapă spre cenzura online, președintele Vladimir Putin dădea asigurări că un astfel de scenariu este exclus.
„Acesta este sensul suveranității, ca să avem propriile resurse care vor putea fi utilizate ca să nu fim deconectați de la internet. Sensul acestei legi doar în asta și constă. Cât privește...De aceea aici nu vorbim de nici o restricție. Noi nu ne îndreptăm spre închiderea internetului și nu avem de gând să o facem”, declara președintele rus, Vladimir Putin.
Garanțiile s-au dovedit a fi scrise cu furculița pe apă. După invazia ilegală în Ucraina, pentru a-și menție cetățenii într-o bulă informațională, autoritățile ruse au blocat platforme și aplicații cu zeci de milioane de utilizatori, precum: Facebook, Instagram, Viber sau WhatsApp. Deși pare că tot ce se putea a fost deja blocat, datele statistice indică o înăsprire de la an de an. Doar în 2025, Roskomnadzor a restricționat circa 1,3 milioane de pagini web.
„Efectul acesta psihologic, da nu intru pe Instagram că este interzis sau când mai vezi pe TASS aceea mică steluță și dedesubt scrie că organizație interzisă pe teritoriul Federației Ruse se leagă foarte mult de psihologia interdicției din perioada Uniunii Sovietice când erau posturi de radio marcate pe aparatele de radio cu linie roșie „Aici nu intrați că este interzis”. Și încă se menține această psihologie a consumului informațional”, a explicat analistul politic, Marin Gherman.
În alte cazuri, ca de exemplu Youtube sau Telegram, Moscova a recurs la o altă strategie. Nu le-a blocat, dar le-a făcut extrem de lente. Pentru a ocoli toate aceste restricții, tot mai mulți utilizatori și-au instalat VPN-uri. Dacă până în 2020 sub 3,5% din ruși foloseau aplicații care criptează traficul și ascund adresa IP, la începutul acestui an cifra a crescut la circa 40%. Ca răspuns, Roskomnadzor a intensificat restricțiile, blocând peste 400 de VPN-uri.
„Autoritățile ruse se joacă ca pisica cu șoarecele cu cetățenii ruși. Cetățenii ruși mai descurcăreți accesează VPN. Apoi autoritățile ruse blochează acest canal, cetățenii găsesc alt VPN și tot așa. Întreaga această idee până acum a funcționat în așa natură, încât oamenii pas cu pas să accepte platforme controlabile de Kremlin. Și asta le dă oamenilor o iluzie, o impresie falsă că au libertatea internetului, că funcționează și rețelele controlate de Kremlin la fel de bine și nu avem nevoie de toate celelalte”, spune analistul.
Strategiile urmăresc impunerea mesagerului național MAX. Deși este promovat agresiv ca alternativă la platformele străine, controlul de stat al aplicației stârnește îngrijorări legate de supraveghere și acces neautorizat la dispozitive. Monitorizarea în timp real rămâne improbabilă, însă prin AI și colaborarea cu parteneri experimentați, Federația Rusă ar putea crea instrumente pentru identificarea grupurilor considerate „amenințări”, împiedicând orice formă de organizarea online.
„Știm și experiența altor state cum oamenii încercau să evite mobilizarea în armată prin intermediul Telegramului sau WhatsAppului. Modelul ucrainean este reprezentativ în acest context, cum autoritățile ucrainene încercau să blocheze grupurile de telegram unde bărbații discutau între ei pe ce stradă se află un comisar militar. Să ne imaginăm că acest lucru va fi imposibil pe MAX. Bărbații nu vor reuși niciodată să discute între ei pentru că toate aceste grupuri vor fi imediat șterse, iar autorii acestora ar putea fi ușor de identificat de autorități. Nu poți lupta împotriva regimului cu o unealtă creată de regim”, a declarat Marin Gherman.
În prezent, nu există dovezi că MAX ar periclita utilizatorii din afara Rusiei, dar eforturile unui regim de a pătrunde în fiecare colț al vieții cetățenilor nu izvorăsc din moralitate sau altruism.
