Se împlinesc 40 de ani de la Dezastrul de la Cernobîl. Este una dintre cele mai grave catastrofe nucleare din istorie, care a afectat milioane de oameni și a lăsat consecințe pe termen lung. Președinta Maia Sandu va merge la Cernobîl, pentru a aduce un omagiu celor care au luptat pentru a proteja omenirea de o „tragedie și mai mare.
„Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere - dar a relevat și puterea solidarității internaționale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună”, a scris Maia Sandu într-o postare pe Facebook.
Șefa statului a subliniat necesitatea unității pentru menținerea păcii în Europa, menționând că Republica Moldova se implică: „Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi - pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”.
Maia Sandu va merge la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, apoi la Cernobîl.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a amintit că explozia din 26 aprilie 1986 a fost unul dintre cele mai dureroase episoade ale secolului trecut, produs la doar câțiva kilometri de țară.
„Dezastrul a afectat milioane de vieți, iar ecoul său încă răsună peste generații. Peste 3500 de moldoveni au fost mobilizați pentru a participa la lichidarea consecințelor catastrofei. Mulți dintre ei au plătit cu sănătatea sau chiar cu viața”, a subliniat Igor Grosu.
Potrivit șefului Legislativului, este de datoria autorităților și a societății să facă tot posibilul pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a depus flori la monumentul lui Șefan Cel Mare. Edilul a descris intervenția de atunci drept un exemplu de solidaritate:
„Cred ca este exemplul solidarității, implicării, exemplul bărbăției, în cel mai plin sens al acestui cuvânt. Este un exemplu de unitate, arunci când oamenii au nevoie și când situația este dificilă. În această perioadă au fost mobilizați din Moldova peste 3.500 de oameni, peste 900 de persoane din Chișinău. Este un indicator, probabil, foarte trist, că mai mult din jumătate din cei care au participat în Chișinău nu mai sunt în viață”.
Reactorul a explodat în data de 26 aprilie 1986, la ora 1:23. Acoperişul reactorului, greu de o mie de tone, a fost aruncat în aer, iar învelişul de grafit a luat foc şi 190 de tone de substanţe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă, iar apoi au fost purtate de curenţii de aer pe distanţe imense.
Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat atunci. Secretomania regimului sovietic a făcut ca pericolul imediat să nu fie cunoscut de populaţie. Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl ar fi de 985.000.
Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care data de 26 aprilie a fost desemnată ca Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl.
