Trimisul lui Vladimir Putin la Chișinău amenință din nou Republica Moldova, iar la Telenești a fost găsit o dronă. Între timp, ex-adjunctul de la SIS, Alexandru Balan, condamnat în Moldova pentru divulgarea secretului de stat, a ajuns în Belarus. Acesta a fost întâmpinat cu flori de la Alexandr Lukașenko la frontiera belaruso-poloneză de către conducerea KGB-ului rusesc. Cei doi angajați ai SIS, eliberați din captivitatea Rusiei, au ajuns acasă.
Ucraina se pregătește să exporte arme, deoarece ţara produce mai mult decât au nevoie forţele sale armate, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski. Guvernul Rusiei a anunțat că parada militară din acest an, organizată pe 9 mai, cu prilejul victoriei împotriva Germaniei Naziste, nu va include tehnică militară din cauza situației cauzate de războiul din Ucraina. Totodată, ambasadorul SUA în Ucraina demisionează după mai puțin de un an în funcție. Kievul şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, a acuzat preşedintele Vladimir Putin, fără a menționa atacurile Moscovei asupra infrastructurii energetice din țara vecină.
UPDATE Alexandru Balan nu mai prezintă un pericol pentru țara noastră, în pofida faptului că a deținut informații secrete de la SIS, cel puțin până în 2018. Asta a declarat președinta Maia Sandu, după grațierea și eliberarea fostului adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, acuzat de spionaj în favoarea KGB-ului. Totuși, unii experți vin să o contrazică, precizând că acum SIS-ul are misiunea de a-i demasca pe oamenii lui Balan din structurile statului.
UPDATE Obiectul asemănător unei drone depistat astăzi, pe un câmp din apropierea localității Băneștii Noi, raionul Telenești, a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova pe 30 martie 2026. Ministerul Apărării precizează că traiectoria și caracteristicile aparatului identificat corespund celor ale țintei monitorizate la acea dată.
UPDATE Un obiect asemănător unei drone a fost descoperit astăzi pe un câmp din satul Băneștii Noi, raionul Telenești. Autoritățile au verificat zona și au identificat toate componentele obiectului, iar acestea nu prezintă pericol pentru cetățeni. Potrivit unui comunicat al poliției, oamenii legii au intervenit rapid după ce locuitorii localității au sesizat prezența părții componente a aparatului de zbor. Componentele au fost ridicate în siguranță și vor fi supuse unei expertize pentru a stabili structura și proveniența lor.
UPDATE Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a amenințat din nou Chișinăul cu posibile reacții ale Moscovei în cazul unei pretinse soluționări prin forță a dosarului transnistrean. El a afirmat că Rusia își va proteja „prin toate mijloacele disponibile” cetățenii săi din regiunea transnistreană, transmite TASS. Autoritățile constituționale ale Republicii Moldova au respins de fiecare dată declarațiile similare ale oficialilor ruși, calificându-le drept „nefondate” și „distorsionate”. Chișinăul subliniază că acestea nu reflectă realitatea și poziția sa în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, scrie Digi24.
UPDATE Analiștii militari și politici examinează trei căi posibile pentru Ucraina în lunile ce vin – de la o victorie teoretică, la un conflict înghețat, până la o pace impusă de Moscova.Conflictul din Ucraina a încetat demult să mai fie doar o problemă europeană. S-a transformat într-un nod geopolitic în care se intersectează interesele Statelor Unite, Rusiei, Chinei, Indiei, Europei și Orientului Mijlociu. Potrivit unei analize Zerkalo Nedeli, principalul factor care va decide cursul evenimentelor în 2026 este epuizarea resurselor – militare, financiare, materiale și psihologice.Iar indicatorii economici oferă deja o imagine clară a fragilității. Bugetul Ucrainei pentru anul viitor este construit cu un deficit de aproximativ 19% din PIB – adică în jur de 44 de miliarde de dolari. Cheltuielile de apărare ale Kievului sunt estimate la 65 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia va aloca aproape 177 de miliarde de dolari. Uniunea Europeană a promis 90 de miliarde de euro pe doi ani pentru a acoperi gaura bugetară și a finanța efortul de război. Dar, după cum subliniază autorii raportului, scenariile rareori se materializează în formă pură.
UPDATE Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției Rusiei, a dezvăluit motivul real pentru care Kremlinul nu va mai organiza paradă militară de Ziua Victoriei cu echipamente militare. Purtătorul de cuvânt invocă incendiul masiv de la instalația petrolieră de la Tuapse, cauzată de un atac cu drone ucrainene. „Este prea devreme să tragem concluzii, la scară largă, operațiunile sunt în desfășurare, implicând sute de unități care răspund la aceste atacuri teroriste”, a spus Peskov, potrivit TASS.
UPDATE Sistemul politic din Rusia ar putea intra într-o perioadă de confruntări majore după încheierea guvernării lui Vladimir Putin. Cel puțin asta consideră politicianul rus de opoziție Ilia Iașin. Invitat la emisiunea „Новая неделя” de la TV8, acesta a declarat că actuala putere de la Moscova este construită în jurul unei singure persoane, iar dispariția acestei figuri ar putea schimba întreaga arhitectură politică.
UPDATE Rusia a reuşit în aprilie să menţină cantităţile de ţiţei din porturile sale cheie la nivelul din martie, în pofida atacurilor ucrainene cu drone, iar în mai s-ar putea înregistra chiar o creştere, conform surselor din industrie şi comerţ şi estimărilor Reuters.
UPDATE Un petrolier din flota-fantomă a Rusiei a fost lovit, miercuri dimineață, cu două drone de suprafață, în Marea Neagră, a anunțat Marina Ucraineană, potrivit Ukrainska Pravda. „În această dimineață, o unitate a Marinei Ucrainene a lovit nava sancționată MARQUISE (sub pavilion camerunez) cu două drone ghidate kamikaze de tip MBEK”, se arată într-un comunicat.
UPDATE Celebrul actor și scriitor francez Jean Reno și-a lansat al doilea roman, intitulat „The Escape” (L’Évasion), în care abordează tema deportării adolescenților ucraineni în lagărele rusești, potrivit editurii franceze XO Éditions. Într-un interviu acordat postului Télé 7, Reno a declarat că a fost profund afectat de știrile privind strămutarea în masă a copiilor din Ucraina, scrie RBC Ukraine.
UPDATE O dispută diplomatică a izbucnit pe fondul acuzațiilor conform cărora Israelul primește transporturi de cereale din Ucraina ocupată de Rusia, scrie BBC. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „o altă navă” care transporta cereale „furate de Rusia” a ajuns într-un port din Israel și se pregătea să descarce. El a spus că autoritățile israeliene „nu pot fi inconștiente” de ce încărcătură se afla în interiorul navelor care sosesc în porturile țării lor și a avertizat că eșecul lor de a împiedica transporturile de cereale subminează relațiile bilaterale.
UPDATE Președintele Nicușor Dan a fost solicitat, miercuri, în timp ce se afla la Dubrovnik, în Croația, la summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, să comenteze declarația făcută de Maia Sandu în Le Monde, referitor la reunificarea cu România. „Din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul unanim al Parlamentului de la București, din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment vor dori reunificarea cetățenii Republicii Moldova. Acum, depinde de aspirațiile și dorințele democratice ale cetățenilor Republicii Moldova. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a răspuns Nicușor Dan, scrie Antena3.
UPDATE Universitatea de Stat din Moscova (MGU) a finalizat construirea unui centru închis de inteligență artificială aflat sub controlul Katerinei Tikhonova, directoarea Institutului de Inteligență Artificială al universității și fiica cea mai mică a președintelui Vladimir Putin, potrivit publicației independente ruse T-Invariant. Proiectul reunește într-un singur ecosistem un institut de cercetare, o facultate nou-înființată, un centru de cercetare și supercomputerul MGU-270 – toate concentrate în campusul Vorobyovy Gory (Dealurile Vrăbiilor) din Moscova și toate aflate, potrivit sursei, sub autoritatea lui Tikhonova.
UPDATE Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru publicația franceză Le Monde că integrarea europeană a țării sale nu mai este doar un obiectiv politic, ci „o strategie de supraviețuire ca stat democratic”, în contextul presiunilor venite din partea Rusiei. Ea a adăugat că reunificarea cu România ar reprezenta una dintre soluțiile pentru o integrare mai rapidă.
UPDATE O „ploaie de petrol” s-a abătut asupra orașului Perm, unde pompierii luptă cu un incendiu izbucnit la o stație de pompare a companiei de stat Transneft în urma unui atac cu drone efectuat de ucraineni. Localnicii distribuie fotografii cu picături negre și pete pe haine, mașini și geamuri. „Ploi” similare au căzut zilele trecute în orașul Tuapse, situat la Marea Neagră, după o serie de atacuri asupra rafinăriei locale, relatează The Moscow Times.
UPDATE Forţele ucrainene au atacat în noaptea de marţi spre miercuri cu drone două rafinării din regiunile ruse Perm şi Orenburg (zona Munţilor Ural), relatează agenția de știri EFE, citând media independente ruse, transmite Agerpres. „Una dintre instalaţiile industriale din districtul municipal a fost atacată astăzi de o dronă inamică”, a anunţat pe Telegram guvernatorul oraşului Perm, Dmitri Manohin, fără a preciza care a fost ţinta.
UPDATE Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat miercuri, 29 aprilie, că autoritățile române au stabilit „fără niciun dubiu” că drona prăbușită la Galați este de fabricație rusească, după recuperarea unor componente care indică clar proveniența acesteia. Dovezile au fost transmise Ministerului Afacerilor Externe pentru a contracara afirmațiile ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, care sugerase că aparatul ar fi putut aparține Ucrainei, scrie Ziare.com.
UPDATE Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a explicat faptul că de mai multe ori a existat ordinul de tragere în drone de pe spațiul României, dar condițiile pentru a se trage nu erau îndeplinite. Astfel, pe teritoriul României nu au existat momentan trageri asupra dronelor intrate în spațiul aerian al țării, notează Cotidianul.
UPDATE Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat miercuri Kremlinul că impune o "cortină de fier digitală" pentru a ascunde dificultăţile economice legate de sancţiunile europene din cauza războiului din Ucraina.
UPDATE Autoritățile ruse au interzis vânzarea și au suspendat importul apei minerale „Djermuk” din Armenia, relatează RBC, citând declarațiile Rospotrebnadzor și ale sistemului național de etichetare. Autoritățile ruse au început să aibă pretenții față de produsele armene la scurt timp după întâlnirea dintre Nikol Pashinyan și Vladimir Putin de la Kremlin, în cadrul căreia premierul Armeniei a declarat că în țara sa domnește democrația și că nu se restricționează accesul la internet, scrie Digi24.
UPDATE Autoritățile de la Minsk au anunțat că granița comună cu Federația Rusă va fi închisă pentru cetățenii ruși care au interdicție de călătorie din cauza ordinelor de recrutare, într-un nou efort de sprijinire a efortului de război al Moscovei. „Dacă nu există o interdicție de ieșire impusă de Federația Rusă și toate documentele sunt în regulă, persoanei i se va permite să plece. Dacă persoana se află în baza de date, accesul îi va fi refuzat ”, au transmis serviciile vamale de la Minsk, citate de Kyiv Post.
UPDATE Compania ucraineană Fire Point a dezvăluit pentru prima dată macheta noii rachete balistice cu rază lungă FP-9, un sistem de armament care, potrivit informațiilor prezentate, depășește ca dimensiuni racheta rusă „Iskander” și ar putea lovi ținte aflate la distanțe de până la 855 de kilometri, scrie Defense Express.
UPDATE Roskomnadzor (agenția executivă federală rusă responsabilă de monitorizarea, controlul și cenzurarea mass-media ruse) a început o verificare a postului de televiziune „Rossia 1” din cauza ediției talk-show-ului „Seara cu Vladimir Soloviov” din 16 aprilie, în care prezentatorul a insultat-o pe bloggerița Victoria Bonia, potrivit Meduza, care citează publicația Mojeam obiiasnit.
UPDATE Rușii s-au săturat de război și nu mai au încredere în Vladimir Putin, care a sacrificat deja peste 1 milion de oameni pe frontul din Ucraina. Pierderile enorme de vieți omenești, dar și sărăcia în creștere ar putea declanșa, în Rusia, o lovitură de stat. De această părere este politicianul rus de opoziție Ilia Iașin. Condamnat la Moscova pentru că a denunțat invazia rusă din Ucraina, politicianul a fost eliberat anul trecut într-un schimb de prizonieri între Occident şi Moscova, iar recent a fost invitatul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.
UPDATE Regele Charles al III-lea a lăudat importanța „relației speciale” a Marii Britanii cu SUA într-un discurs adresat Congresului american, în care a făcut referire la importanța NATO, a apărării Ucrainei și a crizei climatice, transmite Mediafax. Monarhul britanic a îndemnat la „hotărâre de neclintit” în cauza „Ucrainei și a celui mai curajos popor al său” pentru a „asigura o pace cu adevărat dreaptă și durabilă”.
UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a lansat un semnal dur de „realpolitik” pe scena europeană. Într-o declarație care riscă să provoace unde de șoc la Kiev, liderul de la Berlin a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să renunțe la o parte din teritoriile sale pentru a obține pacea cu Federația Rusă, scrie Adevărul.
UPDATE Autoritățile ucrainene au declarat că au destructurat o rețea ilegală de trafic de arme care ar fi furnizat arme unor personalități publice și politicieni pro-ruși. Printre cei care ar fi primit asemenea „cadouri” se numără Kim Jong Un, Bashar al-Assad, Ramzan Kadîrov, Serghei Lavrov sau Steven Seagal. Armele le-ar fi fost date de liderul așa-numitei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin.
UPDATE Infractorii ruși condamnați, inclusiv criminali în serie, pot evita pedeapsa prin semnarea unor contracte cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina. Această practică a fost dezvăluită de Radio Svoboda, care a relatat mai multe cazuri șocante ce implică astfel de practici.
UPDATE Într-un context regional marcat de amenințările hibride tot mai agresive ale Kremlinului, Polonia și Ucraina își unesc forțele într-un domeniu critic al războiului modern: tehnologia sistemelor fără pilot. Anunțul a fost făcut de premierul polonez Donald Tusk, luni, 27 aprilie, în cadrul unui eveniment desfășurat la Rzeszów, nodul logistic vital pentru sprijinirea Kievului.
UPDATE Un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) relevă că Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Rusia, profitând de vulnerabilitățile sistemelor de apărare aeriană ruse. Potrivit raportului, apărarea aeriană a Rusiei este “suprasolicitată”, ceea ce permite forțelor ucrainene să desfășoare lovituri tot mai frecvente și de mai mare amploare, la distanțe considerabile.
UPDATE Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, a acuzat marţi preşedintele Vladimir Putin, citând recentul atac cu drone asupra unei rafinării de petrol din oraşul Tuapse, din sudul ţării, relatează Reuters.
UPDATE Alertă la granița României. Avioane F-16 au fost ridicate de la sol după ce Ucraina a fost atacată cu 171 de drone rusești. Mai multe persoane au fost rănite la Odesa și Harkov, iar o femeie a decedat în regiunea Sumî. Potrivit Forțelor Aeriene ale armatei ucrainene, 154 de au fost neutralizate. Totodată, în apropierea graniței cu România, Ministerul Apărării de la București a monitorizat 15 drone, acestea fiind urmărite de radarele de la sol. Niciuna nu a intrat în spațiul aerian românesc, însă a fost emis un mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea.
UPDATE Republica Moldova a avut de câștigat prin faptul că a reușit să aducă acasă doi ofițeri SIS, chiar dacă prețul plătit a inclus predarea fostului adjunct al SIS, Alexandru Balan, consideră analistul Mihai Isac. Acesta a declarat pentru TV8 că, potrivit surselor sale, extrădarea lui Balan din România în Republica Moldova nu ar fi fost întâmplătoare, ci ar fi făcut parte din negocierile care au dus la eliberarea celor doi angajați ai SIS, aflați în detenție în Federația Rusă.
UPDATE Fostul ministru al Apărării, Anatolie Șalaru crede că Moldova trebuie să pună capăt acestor rețele de spionaj: „Îmi este frică să mă gândesc ce informații a putut transmite Balan în Rusia și faptul că Rusia l-a cerut pe Balan spune că el demult spiona pentru ei. Și că a trimis informații foarte importante, bănuiesc că a trimis informații și când lucra ca reprezentant al SIS-ului la ambasada Republicii Moldova din Kiev”.
UPDATE Alexandru Balan a fost întâmpinat cu flori în culorile drapelului țării, de către conducerea KGB-ului din Belarus. În clipul video, publicat de presa de stat de la Minsk, Balan spune că este: „O mare onoare”, iar interlocutorul său îi răspunde: „Mereu”.
UPDATE Presa din Belarus scrie, citând KGB-ul de la Minsk, că schimbul a avut loc la punctul de trecere „Pererov-Beloveja”. Ieri, cinci persoane condamnate în Belarus și Federația Rusă pentru spionaj au fost cedate în schimbul a cinci cetățeni reținuți în mai multe state ale Uniunii Europene. Republica Moldova a adus acasă doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate, dar a cedat-o în schimb pe Nina Popova, soția unui agent al Direcției Principale de Informații a Rusiei, dar și pe Alexandru Balan, fost adjunct al SIS în perioada 2016 - 2018, condamnat în Moldova pentru divulgarea secretului de stat și anchetat în România pentru trădare de patrie.
UPDATE Cei doi moldoveni, angajați ai Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS), eliberați din captivitate în Rusia în schimbul lui Alexandru Balan și Nina Popova, au ajuns cu bine la Chișinău. Aceștia au fost însoțiți de Alexandru Musteața, directorul instituției, precum și de ofițeri de informații implicați direct în planificarea și executarea operațiunii. Potrivit unui comunicat al instituției, persoanele sunt supuse în prezent procedurilor standard de evaluare și monitorizare medicală.
UPDATE Experții militari ruși cer ca Putin să bombardeze și să radă de pe fața pământului orașul ucrainean Reni care se află la numai 22 de km de Galați. Militarii ruși spun că pentru asta trebuie folosite rachete Oreșnik care ajung la o viteză de 13.000 km pe oră. Rusia atacă de multă vreme Odesa, orașul port al Ucrainei la Marea Neagră, scrie NewsWeek.
UPDATE Serviciile de informații militare ale Ucrainei susțin că Rusia se pregătește să recruteze cel puțin 18.500 de cetățeni străini în forțele sale armate în 2026, continuând astfel o practică intensificată după începutul invaziei din 2022. Potrivit HUR, Moscova ar viza în special state din Asia Centrală, dar și țări din Asia și Africa, unde recrutarea este prezentată prin promisiuni de salarii, beneficii și cetățenie, existând însă și cazuri documentate de constrângere. Raportul serviciilor de informații, colectat în cadrul proiectului liniei telefonice directe „Vreau să trăiesc”, care activează 24 de ore din 24 și care încurajează pe cei care luptă de partea Rusiei să se predea forțelor ucrainene, sugerează că Kremlinul va încerca în principal să vizeze cetățenii care locuiesc în țările din Asia Centrală, inclusiv Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan, arată Kyiv Independent.
UPDATE Guvernul Rusiei a anunțat că parada militară din acest an, organizată pe 9 mai, cu prilejul victoriei împotriva Germaniei Naziste, nu va include tehnică militară din cauza situației cauzate de Războiul din Ucraina. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării de la Moscova. „Cadeții școlilor militare și o coloană de echipament militar nu vor participa la parada militară din acest an din cauza situației operaționale actuale”, transmite ministerul rus, printr-un mesaj publicat pe Telegram, citat de AFP. Cu toate acestea autoritățile au anunțat că la defilare vor participa membri ai tuturor categoriilor de forțe armate. În plus, în cadrul evenimentului vor fi difuzate imagini cu operațiuni rusești din războiul din Ucraina, scrie Mediafax.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va extinde distanțele pentru loviturile cu rază lungă de acțiune asupra obiectivelor de pe teritoriul Federației Ruse, cu scopul de a limita potențialul militar al agresorilor. Potrivit lui Zelenski, în prezent, aceste lovituri depășesc deja 1.500 km.
UPDATE Însărcinatul cu afaceri interimar al SUA în Ucraina, Julie Davis, își va părăsi postul de la Kiev în următoarele săptămâni, invocând divergențe cu președintele american Donald Trump privind politica față de Ucraina, scrie Financial Times. Ambasadoarea interimară a SUA în Ucraina se va retrage din funcție după mai puțin de un an, a anunțat Departamentul de Stat, pe fondul unei perioade de acalmie a eforturilor mediate de SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei, scrie Mediafax.
UPDATE Procurorii germani au reținut un cetățean kazah, suspectat că a furnizat informații clasificate serviciilor de informații ruse, inclusiv despre sprijinul militar acordat Kievului, dar și despre industria germană de apărare. Suspectul, identificat drept Sergei K. a fost reținut marți la Berlin de autoritățile germane. Procurorii consideră că suspectul a început colaborarea cu serviciile ruse de informații încă din luna mai a anului trecut, potrivit comunicatului de presă citat de Reuters.
UPDATE Ucraina se pregăteşte să exporte arme, deoarece ţara produce mai mult decât au nevoie forţele sale armate, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, relatează miercuri dpa, potrivit Agerpres. „În unele zone de producţie, avem în prezent un surplus de capacitate de până la 50%”, a afirmat liderul de la Kiev. „Exportul de arme ucrainene va deveni o realitate. Armata ucraineană va avea întotdeauna dreptul la prioritate şi la o aprovizionare suficientă, vor lua ceea ce este necesar, iar ceea ce depăşeşte această valoare va fi exportat”, a mai spus el. Zelenski a declarat că Ucraina lucrează deja cu ţări din Orientul Mijlociu, Europa şi Caucaz în cadrul unui format special de cooperare cunoscut sub numele de „acorduri pentru drone”.
UPDATE Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un a confirmat public o politică militară șocantă, potrivit căreia soldații capturați pe front trebuie să își ia viața pentru a evita să devină prizonieri de război. Declarația vine în contextul implicării tot mai profunde a Phenianului în conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Kim Jong Un a provocat reacții puternice la nivel internațional, după ce a confirmat existența unei politici militare radicale, prin care soldații nord-coreeni sunt încurajați să se sinucidă pentru a evita capturarea pe câmpul de luptă, scrie Bloomberg.
