Rusia continuă să atace Ucraina, inclusiv la granița cu România, în apropiere de Republica Moldova. Explozii au fost raportate la Ismail și Chilia Nouă, iar în Tulcea a fost emis RO-Alert. Totodată, armata lui Vladimir Putin a lansat două valuri de drone asupra orașului Odesa. Două blocuri au fost lovite, mai multe incendii puternice au izbucnit, iar 20 de oameni au fost răniți. Rusia a atacat Ucraina cu un număr record de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, arată o analiză AFP.
Pe de altă parte, Ucraina lovește pentru a patra oară portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră. Zona rămâne în stare de urgență. Totuși, Ucraina propune Rusiei un armistițiu pe termen lung, după ce președintele rus Vladimir Putin a sugerat un armistițiu scurt de Ziua Victoriei, relatează Kyiv Independent. Vladimir Putin „supraveghează personal” dezvoltarea armelor nucleare, spune un oficial rus, în timp ce Dmitri Medvedev vorbește despre Apocalipsa nucleară.
UPDATE Exercițiile NATO „Cold Response 26” desfășurate în Norvegia au evidențiat atenția tot mai mare acordată de alianță regiunii arctice, comandanții avertizând că „trebuie să fim pregătiți pentru război”. Exercițiile, care au avut loc în perioada 9-19 martie, au fost organizate ca răspuns la transformarea rapidă a regiunii într-un teatru-cheie al competiției militare cu Rusia și China. Viceamiralul Rune Andersen, comandantul Cartierului General Interarme al Norvegiei, a declarat că o mare parte a antrenamentului s-a axat pe războiul submarin și pe menținerea deschisă a rutelor maritime, astfel încât întăririle să poată ajunge în părțile nordice ale Alianței, scrie TVP World.
UPDATE În Ucraina circulă informații despre o posibilă mobilizare în Rusia, iar expertul în domeniul militar și politic Dmitro Snegirov a explicat dacă un astfel de scenariu este posibil și cum sunt recrutați în prezent oameni în armată la Moscova, potrivit publicației poloneze Onet. El a subliniat că luna septembrie este crucială în acest an. Atunci vor avea loc alegeri parlamentare, iar Vladimir Putin nu dorește să își afecteze popularitatea.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a trecut, în doar câteva luni, de la susținerea fermă a acțiunilor SUA la critici tot mai directe la adresa Washingtonului, pe fondul unei deteriorări vizibile a relației bilaterale. Tensiunile sunt alimentate de promisiuni neîndeplinite, incertitudini privind ajutorul militar și schimbări de poziție greu de explicat pentru Kiev, arată o amplă analiză publicată de Kyiv Independent. Schimbarea de ton vine într-un moment complicat: administrația americană este concentrată pe conflictul cu Iranul, iar Ucraina riscă să fie împinsă în plan secund în agenda strategică a Washingtonului.
UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, „supraveghează personal” dezvoltarea armelor nucleare ale țării, a declarat șeful corporației de stat pentru energie atomică, Alexei Likhachev, relatează The Sun. Declarațiile vin pe fondul unei dispute între oficiali ruși cu privire la intențiile Moscovei.
UPDATE Apocalipsa nucleară este teoretic posibilă, însă „nimeni nu o dorește cu adevărat”, a declarat Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Potrivit acestuia, riscurile escaladării globale există, dar un astfel de scenariu ar avea consecințe catastrofale pentru întreaga lume. Declarația vine pe fondul tensiunilor internaționale persistente și al îngrijorărilor legate de securitatea globală.
UPDATE Rusia a atacat Ucraina cu un număr record de drone cu rază lungă de acţiune în aprilie, relevă vineri o analiză AFP a datelor publicate de Forţele Aeriene Ucrainene, transmite Agerpres. Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acţiune în aprilie, ceea ce reprezintă o creştere de 2% faţă de martie, cu o intensificare semnificativă a atacurilor din timpul zilei, în contextul în care negocierile pentru a pune capăt conflictului declanşat de invazia rusă din februarie 2022 rămân blocate.
UPDATE Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Taras Kacika, a declarat că Ucraina intenționează să închidă majoritatea capitolelor de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană în următoarele 12-18 luni. După acest pas, potrivit oficialului, Kievul speră să semneze tratatul de aderare deja în cursul anului 2027. Kacika a făcut declarații în acest sens joi, în Rada Supremă, în timpul orei de întrebări adresate guvernului. Potrivit lui Kacika, în pofida blocajului politic de anul trecut, Kievul a desfășurat o „activitate pregătitoare intensă” la nivel tehnic. Astfel, UE a transmis părții ucrainene cerințele pentru deschiderea clusterelor de negociere în avans, scrie Rador.
UPDATE Secretarul general al ONU, Antonio Guterres se îngrijorează de starea economiei mondiale, din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu. De partea sa, preşedintele parlamentulu iranian promite că strâmtoarea Ormuz "va fi curăţată de orice prezenţă americană". Între timp, pe burse, barilul de petrol a atins cote similare cu momentul 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Iar Libanul condamnă încălcările repetate ale armistiţiului de către Israel, scrie RFI.
UPDATE Ministrul adjunct al Apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, a declarat că țara sa intenționează să testeze echipamente militare pe frontul din Ucraina și să dezvolte potențialul industrial comun. De asemenea, el a confirmat că se ia în considerare posibilitatea stabilirii unei producții comune de drone pe teritoriul polonez, scrie Mediafax.
UPDATE Juriul internaţional al următoarei ediţii a Bienalei de Artă Contemporană de la Veneţia, care se va desfăşura între 9 mai şi 22 noiembrie, a demisionat joi după polemica generată de decizia organizatorilor de a permite participarea Rusiei, informează AFP, citată de Agerpres.
UPDATE Specialiști ucraineni în război electronic afirmă că un sistem dezvoltat local ar putea devia rachetele hipersonice rusești Kinjal, considerate până recent extrem de dificil de interceptat.Potrivit unui comandant ucrainean cunoscut sub indicativul „Alkimik”, rețeaua de sisteme de bruiaj electronic ar fi reușit să neutralizeze majoritatea acestor rachete. „Din 59 de rachete lansate, doar una și-a atins ținta. Restul au fost deviate sau neutralizate”, a declarat acesta pentru publicația Kyiv Independent.Unitatea pe care o conduce, „Night Watch”, a dezvoltat din 2023 o rețea extinsă de stații de război electronic. Elementul central al acestui sistem este „Lima”, o platformă capabilă să perturbe navigația rachetelor prin interferarea semnalelor satelitare.Un videoclip distribuit de dezvoltatorul Cascade Systems ar arăta o rachetă Kinjal care cade într-o zonă rurală fără a provoca pagube. Potrivit echipei, sistemul ar avea o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri în astfel de operațiuni.
UPDATE Un expert rus care a jucat rolul lui Vladimir Putin într-o simulare de război spune că rezultatele testului au fost înfiorătoare. Simularea a arătat clar cât de plauzibil este un nou atac rusesc și cât de vulnerabilă ar fi NATO la unul, scrie expertul.
UPDATE Războaiele moderne nu mai seamănă cu cele din manuale. Infrastructura critică a devenit obiectivul principal, iar loviturile nu mai presupun neapărat costuri exorbitante. În această nouă paradigmă, spune fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, victoria nu mai înseamnă neapărat înfrângerea clasică a adversarului, ci transformarea funcționării economiei acestuia într-un efort insuportabil de costisitor, scrie Ziare.com.
UPDATE Întrebat despre aliații Iranului, generalul Dan Caine a confirmat în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului american că președintele rus Vladimir Putin s-a implicat activ de partea regimului de la Teheran. „Există cu siguranță acțiuni acolo (din partea Rusiei). Nu există nicio îndoială că Rusia lui Vladimir Putin întreprinde acțiuni serioase pentru a submina eforturile noastre de a avea succes în Iran”, a declarat generalul Dan Caine, refuzând să ofere detalii tehnice din cauza caracterului public al audierii.
UPDATE Sprijinul SUA pentru Ucraina este contestat și apărat deopotrivă în Congres, unde parlamentari americani critică întârzierile în livrarea ajutorului militar, în timp ce oficiali ai Pentagonului susțin că sprijinul continuă, cu o implicare mai mare a Europei în finanțare, scrie Mediafax. Mai mulți membri ai Congresului SUA au întrebat, în cadrul audierilor privind bugetul Pentagonului pentru 2027, desfășurate joi, de ce fondurile aprobate pentru Ucraina nu au ajuns încă pe teren. „Departamentul Apărării reține aproximativ 400 de milioane de dolari din asistența de securitate pentru Ucraina”, a acuzat democrata Sarah Elfreth, cerând clarificări privind momentul în care banii vor fi transformați în contracte și livrări efective.
UPDATE Ucraina a fost ținta unuia dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele săptămâni, după ce Rusia a lansat peste 200 de drone asupra mai multor regiuni. Blocuri de locuințe au fost lovite în Odesa, iar benzinării și infrastructură critică au fost vizate în Harkov.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat critici aspre la adresa vicepreședintelui american JD Vance, după ce acesta s-a declarat „mândru” de oprirea ajutorului militar pentru Kiev. Într-un interviu acordat Newsmax, Zelenski a avertizat că această poziție nu face decât să întărească Moscova și să slăbească influența Statelor Unite pe plan global. „Dacă JD Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că el îi ajută pe ruși și nu sunt sigur că acest lucru întărește Statele Unite. Rusia este inamicul. Ei vor fi întotdeauna inamici cu SUA”, a subliniat președintele ucrainean.
UPDATE Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România anunță că vineri dimineață, 1 mai, au avut loc noi atacuri ale Rusiei în Ucraina, în apropierea graniței fluviale cu România, iar un grup de 9 drone care se îndrepta către spațiul aerian al Ucrainei a fost detectat, fără a fi depistat în spațiul aerian național. Ca urmare, a fost emis un mesaj RO-Alert, pentru nordul județului Tulcea. Explozii au fost raportate la Ismail și Chilia, pe malul ucrainean al Dunării.
UPDATE Amenințarea președintelui american Donald Trump privind retragerea trupelor din Germania, relansată după criticile venite de la Berlin în contextul războiului cu Iranul, nu mai are aceeași forță ca în trecut. O analiză publicată de The New York Times arată că raportul de forțe dintre cele două țări s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Germania nu mai este dependentă în aceeași măsură de protecția militară a SUA, iar rolul său în conflictul cu Iranul îi oferă chiar un anumit avantaj în relația cu Washingtonul.
UPDATE Uniunea Europeană nu va putea reveni la relațiile obișnuite cu Rusia nici după încheierea conflictului din Ucraina. Declarația a fost făcută de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Obiectivele militare ale Rusiei nu sunt atinse, iar acest lucru devine tot mai evident. Pentru prima dată în mulți ani, Parada Victoriei de la Moscova va avea loc fără niciun fel de tehnică militară grea”, consideră oficiala.
UPDATE Donald Trump a lansat un nou atac la adresa cancelarului german Friedrich Merz, îndemnându-l să se concentreze pe „repararea țării sale distruse” și pe încheierea războiului Rusia-Ucraina, în loc să „interfereze” în dosarul Iranului. Declarațiile vin la o zi după ce liderul de la Washington a sugerat o posibilă reducere a trupelor americane staționate în Germania, scrie Digi24.
UPDATE Președintele american, Donald Trump, a continuat să critice aliații europeni ai Statelor Unite și să amenințe cu retragerea forțelor americane din Europa. Trump este nemulțumit că europenii nu au intervenit în războiul din Iran de partea Statelor Unite, iar în ultimele săptămâni, lideri ai mai multor țări europene, între care premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au fost ținta tiradelor sale și ale altor responsabili americani. La Washington s-a vehiculat chiar ideea retragerii Statelor Unite din NATO sau a sancționării unor aliați prin desființarea bazelor americane din țările lor. Cancelarul german Friedrich Merz este liderul cel mai criticat zilele acestea, iar Germania, Italia și Spania sunt țări din care americanii spun că s-ar putea retrage, scrie Rador.
UPDATE Amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, 69 de ani, șeful Comitetului Militar al NATO, a declarat, într-un interviu pentru agenția ucraineană RBC, că Rusia reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea europeană prin acțiuni militare, hibride și de dezinformare, încercând să recupereze teritorii pierdute după prăbușirea URSS, dar vizând și țări din estul Europei. „Sunt de acord că există un impas în război, dar, în același timp, partea rusă suferă pierderi umane enorme. Pierde aproximativ 35.000 de oameni pe lună. Pentru comparație, pe parcursul celor 10 ani de război din Afganistan, URSS a pierdut 20.000 de oameni. Este impresionant. În ciuda impasului, suferă pierderi enorme în fiecare zi. Este incredibil”, a observat șeful militar al NATO.
UPDATE NATO s-a abținut să intervină în războiul dintre SUA-Israel împotriva Iranului, dar cu toate acestea conflictul din Orientul Mijlociu a scos la iveală fisuri în sistemul de apărare al Alianței. De la lipsa muniției, până la investițiile insuficiente în forțele navale, NATO este departe de a fi pregătită pentru un eventual război cu Rusia, au declarat experți pentru Politico.
UPDATE Se poate spune deja că Rusia lui Putin a intrat în „Epoca FSB”. În ultimii 25 de ani, Vladimir Putin și-a „cimentat” puterea absolută și a menținut-o din poziția de „arbitru” al politicii din Rusia. A ales, de fiecare dată, între Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, continuatorul KGB) și alte grupuri care favorizează o abordare ceva mai puțin represivă. „Vladimir Putin este încrezător că are suficient sprijin public pentru a alege”, se arată într-o analiză publicată de The Jameston Foundation. „Atunci când schimbarea va veni, aceasta s-ar putea dovedi extrem de destabilizatoare. Iar elitele rusești și oamenii de rând se tem de asta poate chiar mai mult decât de represiunea în sine”, notează Paul Goble.
UPDATE O explozie a ucis un ofițer al armatei într-un oraș militar închis din extremul orient al Rusiei în această săptămână, într-un incident care pare să fi fost o tentativă de a viza un comandant superior cunoscut drept „Măcelarul din Bucea”, transmite The Guardian. Trei surse familiarizate cu incidentul au declarat că bomba a detonat în jurul orei 9 dimineața, marți, într-un bloc rezidențial din Knyaze-Volkonskoye-1, locuința generalului-maior Azatbek Omurbekov, care a comandat trupele ruse în timpul ocupației orașului Bucea, transmite The Guardian.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat intensificarea colaborării cu partenerii internaționali pentru sincronizarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Într-un mesaj transmis joi seară, Zelenski a mai informat că Ucraina lucrează împreună cu partenerii pentru a contracara „flota fantomă” a Rusiei, care transportă cereale furate din teritoriile ucrainene temporar ocupate.
UPDATE Dronele ucrainene au atacat pentru a patra oară portul rus Tuapse de la Marea Neagră, a declarat vineri pe aplicația Telegram comandantul forțelor de drone de la Kiev, Robert Brovdi, potrivit Reuters. Forțele ucrainene au lansat încă un atac asupra rafinăriei de petrol din Tuapse, situată în regiunea Krasnodar din sudul Rusiei, unde au fost înregistrate incendii timp de zile întregi pe fondul unei serii de lovituri, potrivit The Kyiv Independent. Atacul de vineri este al patrulea lansat împotriva instalației în ultimele două săptămâni. Ucraina a confirmat anterior atacuri asupra Tuapse pe 16, 20 și 28 aprilie. În urma celui de-al treilea atac, a fost declarată stare de urgență în districtul municipal. Ministerul Situațiilor de Urgență al Rusiei a afirmat pe 29 aprilie că a stins în cele din urmă incendiile din Tuapse cauzate de valul de atacuri. Însă, la doar o zi distanță, un nou atac a reaprins flăcările la instalație.
