Parlamentul a votat recent o lege care ar urma să reducă treptat diferențele fiscale și legislative dintre cele două maluri ale Nistrului. Măsura este salutată de fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, și de expertul în securitate, Eremei Priseajniuc, care o văd drept un pas necesar spre reintegrare, dar nu și o soluție în sine. Invitați la „Întreabă Ghețu”, cei doi au subliniat că adevăratul test rămâne retragerea armatei ruse din regiune și disponibilitatea Tiraspolului de a reveni la dialog cu Chișinăul.
„Pas de revenire la normalitate. (...) Nu e acceptat ca o firmă din stânga Nistrului să aibă mai multe drepturi decât o companie din dreapta Nistrului”, a comentat Anatol Șalaru, referindu-se la introducerea unui regim fiscal și vamal uniform pe întreg teritoriul Republica Moldova, inclusiv pentru agenții economici și cetățenii din raioanele de est.
Potrivit fostului ministru, scutirile fiscale acordate companiilor din regiunea transnistreană, începând cu anul 2000, au fost făcute „la presiunea Moscovei”, iar în prezent, autoritățile de la Chișinău „și-au luat mâinile în dinți și își rezolvă singure soarta”.
„E timpul ca Republica Moldova să dea dovadă de putere, mai departe nu mai merge așa”, consideră Șalaru.
Totodată, Eremei Priseajniuc a negat acuzațiile aduse de așa-numitele autorități de la Tiraspol, potrivit cărora guvernarea de la Chișinău ar utiliza forme inadmisibile de presiune, încercând să provoace o criză socio-economică în regiune.
„Nu este o procedură radicală, nu există presiune”, consideră expertul în securitate.
În contextul actual, Anatol Șalaru consideră că, prin scenariul pașnic, „armata rusă trebuie să plece pe la Aeroportul din Chișinău sau ca material de schimb pentru armata ucraineană, care să îi schimbe cu militari ucraineni”.
Ambii experți au constatat ineficiența formatului de negocieri „5+2”, cu participarea Republicii Moldova, Tiraspolului, Rusia, Ucraina și OSCE, precum și a celor doi observatori: Uniunea Europeană și Statele Unite.
„Formatul 5+2 a murit. (...) Acest format a ajutat Rusia și Transnistria să își impună părerea și i-a ajutat să blocheze orice inițiativă care venea din partea Republicii Moldova sau a partenerilor externi”, consideră Șalaru.
Eremei Priseajniuc a dat drept exemplu, pentru o posibilă rezolvare a dosarului transnistrean, conflictul din Nagorno-Karabah, dintre azeri și armeni. La 20 septembrie 2023, părțile au ajuns la un acord privind încetarea completă a ostilităților, mediat de contingentul rus de menținere a păcii.
„Depinde practic 100% de modul cum se va finaliza războiul din Ucraina (...) Situația din Nagorno-Karabah poate fi aplicată în Moldova”, consideră Priseajniuc.
„Vin timpuri interesante (...) Va trebui să luăm măsuri dure (...) Nu putem fi captivi ai unui regim criminal de la Tiraspol”, a punctat Șalaru.
Ambii experți au punctat necesitatea ajutorului partenerilor externi în soluționarea conflictului.
TV8.md amintește că Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege care va elimina treptat diferențele fiscale și legislative dintre cele două maluri ale Nistrului. În paralel, va fi creat un Fond de convergență, care va fi finanțat din taxele colectate în regiunea transnistreană. Primele scutiri fiscale vor fi eliminate anul acesta pentru produse considerate neesențiale, precum alcoolul. În document au fost introduse mai multe schimbări față de prima lectură.
