Un misterios general pensionat din Forțele Aeriene ale SUA urmează să construiască o centrală electrică pe gaz în R. Moldova. Memorandumul de înțelegere semnat pentru construcția centralei conține clauze de confidențialitate și de exclusivitate pentru investitor. Ministerul își asumă, prin document, să faciliteze și coordoneze eliberarea mai multor avize și licențe, inclusiv semnarea unui contract cu Energocom, pentru achiziția energiei de la viitoarea centrală, fără licitații. La scurt timp după semnarea Memorandumului, doi dintre consultanții ministrului, implicați direct în negocieri, s-au concediat și au plecat să lucreze în compania generalului american. Detalii despre afacerea de înaltă tensiune de la Ministerul Energiei, vedeți în investigația jurnalistei Stela Mihailovici.
Pe 23 septembrie 2025, în săptămâna dinaintea alegerilor parlamentare de anul trecut, în timp ce toată atenția publică era concentrată asupra scrutinului, ministrul Energiei Dorin Junghietu semna, la Chișinău, un Memorandum de Înțelegere cu două companii americane. Firmele se obligau să construiască o centrală electrică pe gaz cu o capacitate de 100 MW. Deși e vorba de o investiție majoră într-un domeniu strategic pentru stat, despre inițierea acestei colaborări nu s-a anunțat public nimic. Documentul conține clauze de confidențialitate asumate de ambele părți.
În pofida confidențialității, despre condițiile Memorandumului s-a aflat. Pe 19 februarie, curent, când în plenul Parlamentului a fost dezbătută moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu a fost luat la întrebări despre misteriosul document din septembrie 2025.
Ion Chicu: - Ați semnat un asemenea acord? Cine v-a dat împuternicirile respective și care e temeiul legal?
Dorin Junghietu: - Memorandumul respectiv, cum se spune în engleză „is not binding legal document”. Noi avem o decizie CSE pentru implementarea capacității de generare pe gaz de 100 MW. Știm foarte bine că acele motoare sunt în deficit pe piață și în condițiile în care la Bălți, la CET-Nord exista un proiect, care inițial era considerat să fie finanțat de USAID, pentru construcție de centrale de generare și sisteme de stocare, compania americană, după ce a discutat cu Departamentul de Stat, a venit cu propunerea să construiască capacitățile respective de care noi avem urgentă nevoie”.
CSE a dispus construcția unei centrale electrice de stat
Decizia Comisiei Situații Excepționale la care face trimitere ministrul Energiei prevede însă altceva și nu inițierea unor proiecte comerciale private în domeniul energetic. Pe 16 ianuarie 2025, CSE a dispus ca Ministerul de Interne să solicite asistență prin mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, pentru construcția unei centrale electrice pe gaz cu o capacitate de 125 MW la Termoelectrica și achiziția a 10 turbine pe gaz sau motoare cu ardere internă, cu o capacitate totală de 100 MW pentru CET-Nord.
Deci, CSE a cerut clar construcția unei centralei electrice - proiect de stat. Ministerul Energiei, care face trimitere la decizia Comisiei, a recurs însă la companii americane interesate să facă investiții private și ulterior să câștige bani din vânzarea energiei electrice în R. Moldova.
Dorin Junghietu: „Prin mecanismul de protecție civilă, parteneri din UE nu au identificat părți interesate sau facilități disponibile pentru o eventuală donație sau susținere pentru Moldova. Toate motoarele de genul ăsta sau o mare parte au fost donate de către guverne Ucrainei. Ea trece prin război. Doar anul trecut, Ucraina a pierdut din cauza atacurilor rusești 6 GW de energie electrică. Totuși ei sunt în mai mare necesitate”.
Memorandum cu prevederi de exclusivitate pentru investitor
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia Memorandumului semnat în septembrie 2025. Mai multe dintre angajamentele asumate de minister prin acest acord ne-au provocat semne de întrebare. De exemplu, Ministerul Energiei a promis să ajute la identificarea terenului pe care urmează a fi construită centrala electrică; să coordoneze obținerea avizelor, licențelor și altor acte necesare pentru producerea de energie electrică și interconectarea centralei la rețelele Moldelectrica; să faciliteze procesul de conectare la rețeaua de gaze gestionată de Vestmoldtransgaz.
Mai mult ca atât, ministerul își asumă să faciliteze dialogul între investitor și Energocom, pentru achiziția energiei electrice de la viitoarea centrală. Prețul va putea fi stabilit și prin negocieri directe, fără organizarea unei licitații publice.
În memorandum a fost introdusă și o clauză de exclusivitate pentru compania americană. Ministerul Energiei s-a obligat să nu inițieze negocieri și să nu încheie acorduri cu alți potențiali investitori pentru construcția unei centrale electrice pe gaz cu o capacitate egală sau mai mare de 100 MW în locația ce urma a fi identificată la etapa de planificare a proiectului.
Expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că unele condiții incluse în memorandum depășesc atribuțiile Ministerului Energiei și nu sunt echitabile în raport cu alți potențiali investitori.
Sergiu Tofilat: „Aș porni de la aceea care a fost împuternicirea ministerului să poată semna astfel de memorandum, să-și asume obligații care nu țin de minister. Țin de Parlament, țin de ANRE, de alte instituții. Întrebarea este cu cine a fost coordonat și cine a oferit împuterniciri ministrului să semneze aceste memorandum. Eu am certitudinea că în cazul în care ministerul și-a asumat angajamente să promoveze modificări de legislație și alte chestii care nu țin de minister trebuia să aibă acceptul politic, să spunem așa. Noi vedem în cazul acestui memorandum că instituțiile statului cumva se angajează să-l ducă pe investitor de mânuță și să-i rezolve toate problemele, dar restul investitorilor trebuie să respecte prevederile legale, să aloce bani, timp și să alerge prin instituții pentru avize, pentru alte documente.Când e vorba de centrale electrice, legislația prevede că centralele peste 20 MW trebuie să treacă aprobarea Guvernului. Nu poate ministerul de sine stătător să decidă lucrul ăsta. Dacă facem o paralelă cu sectorul de regenerabile, guvernul organizează licitații. De ce în cazul ăsta s-a mers pe contractare directă? Dar care sunt condițiile? În mod normal, statul trebuie să creeze condiții egale pentru toți și să meargă pe licitații”.
Cine este investitorul și cum a fost găsit?
Cele două companii americane cu care ministrul a semnat Memorandumul de înțelegere se numesc SMALL BUSINESS CONSULTING CORPORATION și WEELER MACHINERY.
Prima este o companie privată cu sediul în Louisiana ce oferă servicii de consultanță, sprijină proiecte de inovare tehnologică pentru armată și promovează programe pentru startup-uri militare.
Fondatorul și conducătorul firmei și cel care a semnat memorandumul cu Junghietu este GERALD GOODFELLOW, un general în retragere al Forțelor Aeriene ale SUA. În America este o practică bine cunoscută ca foști conducători militari să conducă companii care fac lobby și oferă consultanță pe domenii strategice, inclusiv în sectorul energetic. Gerald Goodfellow și firma sa și-au asumat să investească peste 300 de milioane de dolari în construcția centralei, să implementeze și să gestioneze proiectul.
A doua companie semnatară este dealer oficial al unui mare producător de generatoare, turbine și motoare electrice și își asumă să livreze utilajul necesar pentru generarea energiei electrice pe gaz.
Cum totuși a ajuns Ministerul Energiei să semneze memorandumul de înțelegere cu firmele americane? La această întrebare, fiecare dintre cele două părți are propria istorie. La Chișinău, succesul pentru identificarea investitorului american și-l revendică doi foști consultanți ai ministrului Junghietu - Sergiu Brașoveanu și Roman Șeremet. La momentul semnării memorandumului, aceștia îl consiliau pe ministru în cadrul unui proiect finanțat de partenerii de dezvoltare ai R. Moldova. La scurt timp după semnarea acordului, ambii s-au concediat și acum lucrează pentru compania americană pe care au atras-o anul trecut să investească în Moldova.
Cei doi foști consultanți ai ministrului Energiei au refuzat să fie filmați, dar ne-au povestit într-o discuție înregistrată audio cum au căutat potențiali investitori privați și cum ar fi ajuns la generalul american.
Sergiu Brașoveanu: „Intenția a fost de a aduce o capacitate de generare a energiei electrice rapidă în Moldova. Imediat după această decizie CSE, ministerul a lucrat intens. A făcut apel la acest mecanism de ajutor reciproc sau cum se numește el al Uniunii Europene. S-a discutat bilateral, inclusiv cu UK, România, Norvegia, practic în toate țările au fost trimise. (n.r. solicitări). Toată lumea a spus, domnilor, căutați cine are disponibile motoare și bani nu s-a aruncat nimeni să ne dea. Pur și simplu nu s-au identificat resurse de finanțare.Toată lumea ne trimitea la firmele private.Pentru acest proiect s-a discutat cu multe firme. Noi nu o să dăm nume, pentru că nu avem acordul lor, dar putem să vă spunem că au fost firme mari din România, Grecia, Polonia, cineva din Franța. Unele au fost aici. Au fost și au văzut inclusiv în teren. A fost interes, să zic așa. Până la urmă s-au retras din diferite motive, inclusiv faptul că noi peste gard avem un război”.
Roman Șeremet: „Când am fost într-o vizită în România, unde discutam cu o companie din România care are la noi un proiect pe energetică, discutam cu niște cunoștințe acolo pe care le aveam de lucru și îi întrebam cu ce se ocupă. Mi-au zis că discutăm cu o companie mare din America, care în parteneriat cu o companie auto foarte mare au luat acum niște contracte tot pe energie și vor să facă în România. Adică erau încă la discuții. Urmau să facă o vizită în România să vadă. Eu am zis de ce în România, hai la noi. Voi aveți multă generare, iar noi nu avem practic deloc, doar regenerabile, hai să vină la noi. Și iată din chestia asta s-a trezit interesul. Au făcut o vizită, două. Atunci s-a semnat și memorandumul care de fapt era formalizarea unui interes de a investi, nici măcar nu era decizie. De asta nu era rațional să-l anunți.
Generalul Gerald Goodfellow are o altă variantă a celor întâmplate. Contactat de Cutia Neagră, el susține că inițierea discuțiilor despre construcția centralei pe gaz i-ar aparține lui.
„Eu am vizitat pentru prima dată R. Moldova în 2016 și am fost profund impresionat de țară și de oamenii ei. Am continuat să urmăresc cu interes evoluția Moldovei de-a lungul anilor, iar în ianuarie 2025 am urmărit îndeaproape decizia Moldovei de a înceta achizițiile de energie electrică de la centrala MGRES din Transnistria, care funcționa pe gaz rusesc. În opinia mea, acea decizie a marcat un pas semnificativ și concret către reducerea dependenței Moldovei de sursele de electricitate legate de Rusia.
Pe măsură ce am aflat mai multe, am înțeles că Moldova produce în prezent doar aproximativ 20% din necesarul său intern de energie electrică, ceea ce face ca securitatea energetică și diversificarea să fie o problemă critică de securitate națională. Motivat de acest context, am început discuții cu Ministerul Energiei despre investiții private străine pentru susținerea producției interne de energie și am aflat că Moldova intenționează să instaleze rapid cel puțin 100 MW de capacitate de generare a energiei pe bază de gaz, pentru a acoperi deficitul intern.
În septembrie 2025, am vizitat Moldova împreună cu reprezentanți ai Wheeler Caterpillar, pentru a înțelege mai bine cum putem construi rapid soluții de generare a energiei. Vizita s-a încheiat cu semnarea unui Memorandum de Înțelegere. După această vizită, am investit din fonduri proprii pentru a analiza cum putem accelera implementarea proiectului în beneficiul oamenilor din Moldova. Nu am primit bani de la nicio organizație sau persoană din Moldova și, până în prezent, nu am semnat contracte cu nimeni din Moldova,ne-a scris Gerald Goodfelow într-un email.
În anexa memorandumului semnat în septembrie 2025, unul dintre consilierii externi ai ministrului Junghietu, Sergiu Brașoveanu, este indicat drept „șef de staff” și persoană de contact din partea ministerului pentru acest proiect. Desemnarea a fost făcută chiar dacă acesta nu era angajat al ministerului.
Sergiu Brașoveanu: „Pentru că noi am inițiat discuția cu SBCC-ul și am dus practic...eu am avut call-urile cu dânșii, i-am chemat în Moldova, le-am făcut întâlnirea cu prim-ministrul.Noi am întrebat juriștii, inclusiv de la minister, dacă trebuie să fie cu semnătură și cu parafă, să fie asta în statele de personal de „chief of staff” și ei au spus că până la urmă ministrul spune, el are mandatul politic, el deleagă cine și cu ce se ocupă. Eu la minister m-am ocupat în mare parte de mai multe proiecte care au ținut de atragerea de investitori sau facilitarea dezvoltării pieței. Ministrul mi-a acordat dreptul să mă prezint ca „chief of staff”, pentru că atunci când te vezi cu fondatorul la „Roland Berger” sau când vorbești cu CEO-ul companiei care costă 80 de miliarde de dolari și spui că eu sunt consilierul lui secretar, nu dă bine. Trebuie să te duci acolo cu o anumită titulatură. De fapt a fost o strategie de negociere”.
Președintele Comisiei de vetting a judecătorilor, reprezentantul americanului în Moldova
Strategia lui Brașoveanu se pare că a funcționat. Peste trei luni de la semnarea memorandumului, pe 1 decembrie 2025, Gerald Goodfellow și-a deschis o companie la Chișinău - Valor Energy, în care este unic fondator și administrator. Anume această firmă urmează să construiască și să administreze prima centrală electrică pe gaz privată din Moldova.
De înregistrarea companiei la Agenția Servicii Publice s-a ocupat o avocată din biroul lui Andrei Bivol, președintele Comisiei de vetting, care evaluează judecătorii. Iar interesele lui Gerald Goodfellow la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului au fost apărate chiar de către Andrei Bivol.
Inițial, compania Valor Energy a avut adresa juridică pe strada Mihai Eminescu 42, acolo unde activa și biroul de avocatură al lui Bivol. În februarie, Valor Energy și-a schimbat adresa pe strada Alexei Mateevici 75. Tot aici s-a mutat și biroul de avocați.
Andrei Bivol este un vechi prieten și cumetru cu Sergiu Brașoveanu, cel care l-a atras pe investitorul american în Moldova. Brașoveanu însă neagă faptul că l-ar fi recomandat pe Bivol companiei americane.
Sergiu Brașoveanu: „Mie când mi-au spus, când am aflat că lucrează cu dl Bivol am fost doar bucuros, pentru că eu știu care este profesionalismul domnului Bivol și cabinetului lui. Dar eu cred că portofoliul domnului Bivol, câte companii el reprezintă și cîte arbitraje internaționale, cred că numele lui îl precede. Nu trebuia să-l recomand eu. Nu eu l-am recomandat eu”.
Contactat de reporterul Cutiei Negre, Andrei Bivol a explicat cum a ajuns generalul american să-i contracteze serviciile.
„Am fost contactat direct de către dl Gerald Goodfellow cred că la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, în perioada respectivă. Nu mi-a comunicat atunci că m-a recomandat cineva anume. Eu știu că ei s-au mai interesat, au discutat probabil cu ambasada SUA locală. Nu știu. Nu pot să vă spun cine m-a recomandat. Chiar nu cunosc”, afirmă Bivol.
Tot în decembrie 2025, Sergiu Brașoveanu, prin intermediul soției sale, a înregistrat și el o companie energetică - DVL ENERGY GROUP cu genuri de activitate producere și vânzare a energiei electrice. Brașoveanu susține că firma nu are nicio legătură cu proiectul pe care urmează să-l dezvolte americanii.
Sergiu Brașoveanu: „Părinții mei au un lot de teren de 15 ari undeva și mă gândeam să mă pun în rînd pentru un aviz de racordare la Moldelectrica. O să văd când o să se elibereze avizul și când o să fie și dacă o să am posibilitate să mă creditez și să aplic la „373”. Noi am venit în Moldova cu 3 ani în urmă și ca orice om mă gîndesc cum urmează să-mi asigur familia”.
Consulanții ministrului au „migrat” spre firma privată
În prezent, Sergiu Brașoveanu și Roman Șeremet lucrează pentru investitorul american. Gerald Goodfellow ne-a declarat că aceștia nu sunt angajați ai companiei Valor Energy, dar sunt consultanți independenți și contribuie cu expertiză la nivel local, pentru dezvoltarea proiectului de construcție a centralei electrice pe gaz.
Sergiu Brașoveanu: „Eu când am plecat nu era niciun conflict de interese, absolut nimic. MUSCA În afara acestui memorandum, pe care eu nu l-am semnat. Acolo e pus numele meu, pentru că v-am spus, am fost parte din echipa care practic a pescuit acest investitor să fie adus în Moldova. Anul trecut în iunie, BERD-ul mi-a prelungit contractul cu un an de zile. Eu nu începusem încă să caut de lucru, dar mă gândeam. Eu cel puțin cu 6 luni înainte încep să aplic la joburi, să caut de muncă. În momentul în care în decembrie a fost clar că proiectul de la 1 ianuarie nu o să fie gata, nu avea cum să fie gata în 180 de zile cât scria în memorandum, la a doua vizită a delegației în Moldova, după asta m-a întrebat compania ce fac, care e faza ta cu ministerul. Eu am spus că sunt consultant și au spus crezi că ai vrea să faci consultanță pentru noi? Am zis:dați-mi voie să vorbesc cu ministrul. Am vorbit. Am întrebat dacă nu este conflict de interese, dacă nu are vreo problemă până sus, inclusiv SIS-ul și a spus: da, Sergiu e ok. Avizul o lună de zile. Eu practic am anunțat la 15 decembrie și am plecat la 1 februarie”.
Și Roman Șeremet susține că îi expira contractul de consultanță la Ministerul Energiei și a acceptat oferta companiei americane.
Roman Șeremet: „Oferta a venit de la ei, pentru că ei aveau nevoie de consultanță sau de expertiză locală și ei de mai multe ori au venit cu solicitarea dacă aș fi dispus să le ofer consultanță lor și asta e tot. Nu e nimic aici de ascuns. MUSCA Nu era identificat teren, nu era semnat niciun contract de vânzare a energiei, nu era identificată nicio tehnologie, adică practic nu era nimic și noi am plecat să le dăm expertiză de analiză și de ce le mai trebuie lor. Adică, care conflict de interese? Ce am semnat? Ce avantaje aveam la momentul plecării cu un memorandum care nu are nicio forță juridică? Iată asta e întrebarea mea”.
Ministrul Energiei confirmă că a știut despre plecarea foștilor consultanți la compania americană și nu crede că exista vreo incompatibilitate.
„Ei au fost angajați prin BERD. Ei nu au avut o clauză cu ministerul prin care lor li s-ar interzice să meargă în mediul privat după ce au lucrat la minister ca experți angajați printr-un program de suport. În momentul în care ei m-au anunțat, am vorbit și eu mai departe. Uitați, oamenii care au lucrat pentru noi urmează să plece în mediul privat, eventual să participe la construcția unui proiect sau să consulte o companie care ar construi un proiect de importanță pentru țară și nu au fost identificate anumite elemente de incompatibilitate”.
Teren pentru construcția centralei la CET-Nord?
Potrivit memorandumului semnat în septembrie, în decurs de 6 luni, urma să fie realizat un plan complex de acțiuni: să fie identificat terenul pentru construcția centralei electrice; să fie stabilite detaliile ce vizează conexiunea la rețeaua electrică și alimentarea cu gaz și coordonate autorizațiile de mediu; să fie decis modelul de operare a utilajului și mentenanța și stabilit cadrul comercial de activitate. Deși termenul s-a scurs, până astăzi planul nu a fost realizat.
„Încă se lucrează la definitivarea sau identificarea soluției prin care se va implementa acest proiect, pe ce platformă, pe ce teren, cum se va racorda. Se lucrează la elementele tehnice”, a precizat Junghietu.
Surse de încredere au dezvăluit pentru Cutia Neagră că un teren pentru construcția viitoarei centrale electrice a fost identificat pe teritoriul CET-Nord, dar în procesul de negocieri ar fi apărut divergențe cu administrația întreprinderii de stat. Directorul CET-Nord, Marian Brînza, ar fi refuzat condițiile de cesiune a terenului pe care insista ministerul. În rezultat, directorul CET-Nord a scris cerere de demisie și a plecat din funcție pe 7 mai. Marian Brînza neagă faptul că demisia sa ar fi legată de construcția centralei electrice pe gaz finanțată de americani.
„Am depus cererea de demisie pe 6 aprilie, cu încheierea mandatului de director CET-NORD din data de 7 mai. Decizia este una personală și are la bază considerente care nu vizează activitatea operațională a întreprinderii. Decizia de demisie nu are legătură cu proiectul menționat și nu a fost determinată de eventuale divergențe legate de acesta. SA CET-Nord nu a recepționat solicitări pentru alocarea unui teren sau spațiu pentru construcția unei centrale electrice pe gaz cu o capacitate de 100 MW”, ne-a spus Marian Brânza.
La rândul său, Dorin Junghietu afirmă că se ia în calcul un teren al CET-Nord, dar acum nu este o decizie finală unde va fi construită centrală.
Dorin Junghietu: „Una dintre opțiunile considerate a fost inclusiv construcția pe platforma CET-ului. De ce pe platforma CET-ului? Pentru că acolo trebuiau să facă un proiect cu bani americani, exista un studiu care prezenta ce soluție tehnică poate fi implementată, s-a evaluat la momentul respectiv doar că finanțarea din partea Guvernului american pe dimensiuna asta de stocare și generare a fost retrasă. Partenerii americani au confirmat doar linia Strășeni-Gutinaș să fie finanțat acest proiect pe care noi așteptăm studiul de fezabilitate să fie prezentat în perioada următoare”.
Pe 9 martie, SRL Valor Energy și-a schimbat denumirea la ASP, devenind Valor Energy North. Consultanții locali ai companiei susțin totuși că asta nu are nicio legătură cu CET-Nord, iar terenul pentru construcția centralei electrice pe gaz încă nu a fost identificat.
Sergiu Brașoveanu: „Sunt analizate câteva locații și aceste locații sunt analizate în funcție de diferite caracteristici tehnice: nodurile de consum, rețelele, nu știu ce. Se discută pentru mai multe locații în acest moment. Niciuna nu este identificată sau s-a ajuns la o concluzie.Noi am identificat, inclusiv în orașul Bălți, alte locații private, să zicem așa care sunt deținute de companii mari”.
„Nord pentru că sunt câteva locații care se identifică. La un anumit moment s-au considerat unele locații la Nord și nu era CET-ul. Sunt unele locații care sunt interesante la Nord și s-au lansat discuții cu câțiva proprietari de terenuri care le vând sau care le cumpără”, a adăugat Roman Șeremet.
Investiții promise de 370 milioane dolari și secretizarea memorandumului
Potrivit surselor Cutiei Negre, Gerald Goodfellow s-a angajat să investească în R. Moldova 370 de milioane de dolari în construcția unei centrale electrice pe bază de gaz și instalarea unor baterii de stocare a energiei.
„Proiectul va fi finanțat din capital privat, inclusiv contribuția mea și credite de la bănci din SUA. Structura finală va depinde de mai mulți factori, inclusiv de rentabilitatea proiectului, aprobările de reglementare și cerințele creditorilor, pe care încă le analizăm”a precizat Goodfelow pentru Cutia Neagră.
De asemenea, investitorul american a recunoscut că a fost solicitarea sa ca Memorandumul semnat în septembrie să fie confidențial, iar în document să fie inclusă o clauză de exclusivitate.
„Scopul acestei exclusivități limitate este de a permite unui potențial investitor (în acest caz - compania mea SBCC) să aloce resurse pentru studii de fezabilitate, analize tehnice și modele financiare pentru un anumit amplasament, fără riscul ca același proiect să fie oferit simultan altor investitori în perioada de evaluare.
Clauza de exclusivitate din memorandum este restrânsă și bine delimitată ca aplicare. Ea vizează exclusiv un anumit amplasament de proiect, pe care SBCC îl poate identifica în perioada de valabilitate a memorandumului. Prevederea nu oferă o exclusivitate generală sau pe termen lung în domeniul producerii energiei electrice pe bază de gaz în Republica Moldova și nici nu împiedică Guvernul să dezvolte alte proiecte energetice cu alte părți”,a explicat Gerald Goodfelow.
Acesta a recunoscut și faptul că firma sa SMALL BUSINESS CONSULTING CORPORATION nu are experiență în construcția de centrale electrice, iar proiectul din Moldova ar fi primul de acest gen din portofoliul lor.
„SBCC a colaborat cu companii care introduc tehnologii noi în programe guvernamentale, ceea ce necesită un management riguros, supravegherea conformității, coordonarea părților implicate și disciplină în execuție. Deși construcția unei centrale este un sector distinct, aceasta presupune aceleași cerințe de bază: management de proiect bine structurat, supravegherea achizițiilor, coordonarea partenerilor tehnici, respectarea reglementărilor și control strict al termenelor și bugetelor.
SBCC intenționează să aplice experiența sa în management și implementarea proiectelor prin implicarea unor specialiști cu experiență în inginerie, construcții și sectorul energetic, care să asigure implementarea proiectului. În acest domeniu, SBCC acționează ca un agregator, reunind finanțarea necesară pentru proiect și constituind echipa de implementare prin parteneriate cu companii care contribuie cu experiența, capacitățile și expertiza tehnică necesare”a explicat Gerald Goodfelow.
Referindu-se la acele clauze de confidențialitate și de exclusivitate incluse în memorandum, Dorin Junghietu a declarat că„un memorandum nu este un document care ne angajează legal la discuții comerciale. Este un memorandum de cooperare. Acele clauze pe care ei le-au considerat, ne-am uitat și noi peste ele, dar le-am considerat în contextul general al memorandumului nu ca o clauză specifică. Este un element important pentru potențiali investitori care ar vrea să vină să construiască în țară, în oricare țară care se angajează la un eventual proiect, ca până lucrurile nu se întâmplă., până nu se ajunge la semnarea unui contract, să nu se comunice, pentru că o scurgere de informații poate vicia tot procesul”.
Expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că energia produsă pe gaz ne-ar fi de mare ajutor, dar cei 100 MW nu rezolvă definitiv problema. Autoritățile trebuie să atragă mai mulți investitori, iar condițiile să fie egale pentru toți.
Sergiu Tofilat: „Noi avem situația în care avem deficit de energie în orele de vârf. Dimineața și seara noi nu putem să-l acoperim. Deficitul ajunge la 600 MW/h. Noi putem importa din România doar jumătate. Restul, fie realocăm dacă Ucraina nu a folosit cota lor de import, fie luăm energie de avarie sau putem în general să ajungem la deconectări. Da, nouă ne trebuiește generare de energie pe loc, cu siguranță. 100 MW nu rezolvă problema, dar va fi ceva mai bine, pentru că nouă ne trebuiesc 300 MW. Nu o spun eu, ci o spune chiar Guvernul.Sunt de acord că la capitolul generatoare, turbine pe gaz, este un rând foarte mare. Termenul de livrare ajunge deja la 4 ani. Asta din cauza că „data centrele” și companiile care dezvoltă inteligența artificială au foarte mulți bani și lor le trebuie energie acum și ei sunt gata să plătească orice preț pentru aceste generatoare și e greu să le găsești. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să favorizăm careva agenți economici și să le dăm condiții preferențiale”.
Proiectul finanțat de Banca Mondială, la etapa de negocieri
Cu 3 ani în urmă, Ministerul Energiei a anunțat un alt proiect grandios ce viza construcția a două centrale de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de gaz la CET Vest și CET 3 cu o putere electrică de cel puțin 55 MW și termică de cel puțin 43 Gcal/h. De două ori au fost lansate licitații pentru identificarea companiei care să construiască centralele, dar procesul se tărăgănează.
Prima licitație a fost anulată de autorități. La cel de-al doilea tender au participat 4 companii, dar două au fost descalificate. În septembrie anul trecut, un participant din Ungaria a contestat decizia și de atunci nu se știe cum derulează procesul.
„Au rămas două companii. Ambele companii au ofertat mai mult decât era considerat inițial în buget. Pentru a implementa, tu ai un anumit pachet de finanțare din partea Băncii Mondiale. Tu nu poți să mergi mai departe sau să soliciți suplimentarea finanțării fără a avea o motivare clară, detaliată tehnic care să stea sub ea. Te duci la bancă și spui că ăștia au ofertat 100 de milioane. Tu ai avut 80 milioane buget. Creșterea prețului la metal, disponibilitatea motoarelor pe piață, durata lor de producție, ăștia sunt factorii care au dus la creșterea prețurilor. Dar în același timp, contractorii câteodată mai au și costuri ascunse pe care pot să le optimizeze. Comisia de licitații a solicitat Băncii Mondiale să se permită procedura de negocieri.Comisia de licitații duce negocieri cu contractorul care a ieșit primul pentru a optimiza prețul. Acum comisia de licitați lucrează cu ei și ni s-a spus că eventual ar mai fi nevoie de o anumită perioadă 3-4 săptămâni pentru a definitiva toate detaliile tehnice cu producătorul de motoare cu care ofertantul acesta a participat, pentru a respecta condițiile minime din caietul de sarcini”, declară ministrul Energiei.
Proiectul de la CET-uri a fost estimat la peste 80 de milioane de euro și urma a fi finanțat de Banca Mondială. Proiectul a fost declarat de importanţă strategică pentru securitatea energetică a R. Moldova.
