Aproape 80 de mii de oameni riscă să rămână cu gunoiul la poartă, după ce o companie de la Sîngera a primit interdicție să le ducă la poligonul de la Țînțăreni. Aceasta evacua deșeurile din 12 localități din preajma capitalei. Problema a pornit de la o petiție semnată de mai mulți localnici. Aceștia se plâng de miros insuportabil și riscuri pentru sănătate, dar și faptul că nu au fost întrebați atunci când a fost deschis centrul de reciclare a deșeurilor, transmite 1TV.
,,Au procedat foarte urât în primul rând. - De ce?- Asta noi respirăm. Și dacă deșeurile le-au sortat acolo puțin pentru cameră, nu știu pentru ce, pe urmă le-au luat și le-au îngropat”.
,,Păi în momentul în care nu a fost consultată populația din localitate, cum putea să ia decizia de a activa aici, de a aduce gunoiul?Activează ilegal, asta ne indignează că noi trebuia să fim informați. Al doilea moment, tot gunoiul trece pe aici, chiar prin centrul Sîngerei”.
,,Ceea ce face bine, cred că face bine, dar numai nu prin împrejurimea satului și numai nu lângă noi, că noi vrem să fim sănătoși. Vrem să avem copii sănătoși, nepoți sănătoși. Cred că asta se poate de găsit undeva mai departe de sat, mai departe de populație, de locuitori”.
,,Noi nu dorim ca să fie la noi în Sîngera toată gunoiul ăsta acolo. - Dar ce vă deranjează? Mirosul, Ce este? - Păi mirosul, toate. Aerul e poluat”.
,,Noi cerem anularea contractului și să elibereze teritoriul. Noi nu permitem prelucrarea. Noi nu permitem pentru a prelucra toată gunoiștea din regiunea asta. Eu, de o pildă, trăiesc în deal la Toc, acolo. Până la mine pe calea aerului sunt vreo 500 de metri. - Se simte mirosul? - Da, desigur că se simte. Acolo apar șobolani și așa mai departe”.
Totuși, sunt și localnici care spun că sunt mulțumiți de activitatea companiei de reciclare și nu au semnat petiția.
,,Părerea mea, sunt mulțumită de serviciile prestate de compania care la moment activează. - Ați semnat petiția? - Nu, n-am semnat”.
,,- Suntem satisfăcuți. - Sunteți mulțumiți? - Da, vin și îmi iau gunoiul la vreme fiecare săptămână. Mirosul nu mă deranjează”.
,,Eu sunt pentru părerea că să fie curat și să fie o stație de reciclare și să nu fie mizeria asta pe drumuri”.
Primarul localității Sîngera susține că autoritățile locale nu au fost consultate înainte de deschiderea centrului de sortare a deșeurilor.
,,Înainte de a elibera o asemmenea autorizație trebuie consultată populația, trebuie decizia consiliului local, construcția trebuie să fie supusă recepției finale și atâta timp cât asta nu sa întâmplat, noi asta cerem. Noi nu intrăm în detalii ce-i acolo, cum sunt aduse, pentru că deja prea mult se manipulează cu subiectul ăsta. Nu noi am scris legea. Legea a fost raportată la partenerii europeni, pentru că noi avem așa lege, e foarte bună, totul e transparent, dar în realitate la noi, în Sîngera nu s-a întâmplat așa ceva”, a menționat primarul localității Sîngera, Valeriu Popa.
Compania, care gestionează centrul de sortare de la Sîngera, afirmă că activează legal și că respectă normele de mediu. Iar în condițiile blocării singurului poligon autorizat din regiune, reprezentanții companiei spun că există riscul formărilor de gunoiști în spații neautorizate.
,,Domnul primar general a dispus către directorul întreprinderii Autosalubritate, care gestionează poligonul de la Țînțăreni, unicul la moment poligon care poate primi deșeuri autorizat, să sisteze sau mai bine să interzică accesul autospecialelor noastre. Am construit această stație de sortare ca să ne conformăm legislației de mediu, ambalajele reciclabile să le sortăm și să le separăm din volumul de deșeuri, ca deșeurile rezultate din sortare să fie acceptate la Țînțăreni”, a subliniat managerul companiei Prest Energy Recycling, Petru Borș.
Poligonul de la Țînțăreni este, în prezent, singurul autorizat pentru depozitarea deșeurilor din regiune. Odată cu blocarea accesului, 12 localități și aproximativ 80 de mii de oameni care depind de acest sistem riscă să rămână fără servicii de salubrizare. Poligonul de la Țânțăreni este principalul punct de depozitare a deșeurilor și pentru municipiul Chișinău.
Între timp, primarul capitalei Ion Ceban arată cu degetul spre o „schemă a profitului” care sufocă suburbiile. El a acuzat operatorii privați că evită depozitul autorizat de la Țînțăreni pentru a economisi bani, preferând gropi de gunoi precum cea de la Băcioi.
Într-un mesaj public, Ministerul Mediului l-a acuzat pe Ion Ceban că a blocat accesul la gunoiștea de la Țînțăreni, lăsând 80.000 de oameni fără servicii de salubritate. Edilul capitalei a respins acuzațiile, spunând că firmele de salubritate nu au nicio interdicție să folosească groapa de la Țînțăreni. Datele prezentate de primar arată că aceștia au dus acolo foarte puțin gunoi:
„În 2024 - 0 tone depozitate, în 2025 - 300 de tone depozitate, în 2026 - 0 tone depozitate la Țânțăreni. Poate ei ar duce gunoiul la Țînțăreni, dar îi costă mai mult și sunt la 47 de km distanță, plus 300 de lei pe tonă pentru depozitare. Dar ei nu vor să suporte aceste cheltuieli ca să ducă la un depozit autorizat. Pentru ce, dacă poți face bani pe sănătatea oamenilor în continuare? Ce au creat ei? Este o groapă de gunoi la Băcioi neautorizată, care este până la 2 km de distanță și nu au cheltuieli de benzină, motorină și alte responsabilități”.
Disputa a stârnit reacții și în Parlament. Drept replică, reprezentanții majorității au calificat ieșirile primarului drept „show politic” și-au amintit că și Primăria are propriile probleme grave de mediu pe care nu le rezolvă.
„În următoarea perioadă o să merg personal și o să vă arăt ce catastrofă ecologică a făcut Primăria Chișinău la Trușeni, la Ghidighici. La Trușeni în general o lună întreagă fumega această gunoiște pe care voi ați făcut-o și ați estorcat bani de agenții economici și persoanele fizice. Și primarul care trăiește la Buiucani n-a simțit atunci fumul din imediata apropiere, dar când îi trebuie el face PR”, a declarat deputatul PAS, Sergiu Lazarencu.
În context, deputații Blocului Alternativa au cerut audierea lui Gheroghe Hajder pe cazul gestionării neconforme a deșeurilor la Sîngera.
„În doar 4 zile, 6.300 de locuitori ai orașului Sîngera, peste jumătate, au semnat petiții și au depus sesizări către autoritățile comepetente. Activitatea desfășurată de agentul economic ridică foarte multe semne de întrebare. Solicităm, în aceste condiții, ca ministrul Mediului să spună care este situația reală”, a menționat deputata Olga Ursu.
Vicepreședintele Comisiei pentru Mediu a anunțat că ministrul va veni în Parlament la următoarea ședință.
