Șapte din zece români ar vota pentru unirea dintre România și Republica Moldova, dacă ar fi organizat un referendum pe această temă. Datele reies din cel mai recent sondaj „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat de INSCOP Research.
Potrivit sondajului, 71,9% dintre respondenți spun că ar vota „DA” la un referendum privind unirea României cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% s-ar pronunța împotrivă. Totodată, 2,1% afirmă că nu s-au decis încă, 3,2% nu ar participa la vot, iar 1,4% nu au oferit un răspuns. Susținerea pentru unire este mai ridicată în rândul votanților USR și al bărbaților.
În ceea ce privește perspectivele realizării unirii, 8,4% dintre români cred că aceasta s-ar putea produce în următorii trei ani, 13,3% în următorii cinci ani, iar 29,3% în următorii zece ani sau într-un termen mai lung. Pe de altă parte, 34,7% consideră că unirea nu se va realiza niciodată, în timp ce 13,7% nu știu ce să răspundă, iar 0,6% au refuzat să răspundă.
Convingerea că unirea s-ar putea realiza în următorii zece ani este mai răspândită în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, celor cu studii superioare, precum și în rândul locuitorilor din București și din marile orașe. În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul public cred într-o proporție mai mare că unirea nu va avea loc niciodată.
Sondajul mai arată că 67,6% dintre respondenți consideră unirea cu Republica Moldova drept o datorie istorică, în timp ce 26,4% nu împărtășesc această opinie. Aproximativ 6,1% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Această percepție este mai prezentă în rândul votanților PSD și PNL, precum și al persoanelor de peste 45 de ani. De cealaltă parte, votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu studii superioare sunt mai sceptici în privința ideii că unirea reprezintă o datorie istorică.
Totodată, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația că locuitorii Republicii Moldova sunt români, având aceeași limbă și aceeași origine, fiind separați doar de istoria recentă. În schimb, 25,5% consideră că moldovenii reprezintă un popor distinct, cu o limbă diferită și propriul destin, iar 3,9% nu au oferit un răspuns clar.
Percepția că locuitorii Republicii Moldova sunt români este mai frecventă în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, persoanelor cu studii superioare, locuitorilor din București și marile orașe, precum și al angajaților din sectorul privat. În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul public tind într-o proporție mai mare să considere că moldovenii sunt un popor separat.
„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele cercetării au fost colectate în perioada 14–21 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion aleator de 1100 de persoane. Acesta este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste, pe criterii socio-demografice precum sexul, vârsta și ocupația.
Eroarea maximă admisă a sondajului este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Președintele Nicușor Dan a declarat, săptămâna trecută, că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată și este condiționată exclusiv de voința democratic exprimată a cetățenilor moldoveni.
„Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic faţă de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetăţenii din Republica Moldova o vor dori. Acum depinde de aspiraţiile, dorinţele democratice ale cetăţenilor Republicii Moldova, pe care evident că le respectăm. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a declarat liderul de la București.
La începutul anului, Maia Sandu a afirmat că, în prezent, nu există un sprijin majoritar pentru unirea cu România, subliniind că orice decizie de acest tip poate fi luată exclusiv pe baza voinței cetățenilor, exprimată democratic. Aceasta a oferit aceste clarificări după ce, într-un podcast realizat de jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, întrebată direct dacă susține unirea cu România, a răspuns astfel: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”.
