Rusia a lansat în noaptea de luni spre marți unul dintre cele mai ample atacuri aeriene asupra Ucrainei din ultimele luni, într-o nouă escaladare a conflictului care continuă fără perspective clare de armistițiu, scrie Euronews. Autoritățile de la Kiev au anunțat că peste 500 de drone și aproape 20 de rachete balistice și de croazieră. Atacurile au vizat opt regiuni ale țării și au rănit peste 20 de civili, inclusiv trei copii. Alertă a fost și în România.
Între timp, Vladimir Putin merge pentru a 25-a oară la Beijing. Liderul chinez Xi Jinping l-a chemat în vizită de stat la câteva zile după președintele american Donald Trump. Xi Jinping i-a spus lui Donald Trump că e posibil ca Putin să „regrete” invadarea Ucrainei, iar Trump a sugerat o cooperare Rusia – China – SUA împotriva Curții Penale Internaționale, notează Financial Times. Documente clasificate arată în premieră cum China antrenează soldați ruși trimiși să lupte în Ucraina. Totodată, armata rusă anunță exerciţii militare ale forţelor nucleare. Fostul cancelar german conservator Angela Merkel cere Uniunii Europene (UE) să-şi crească eforturile diplomatice în conflictul cu Rusia pentru a se ajunge la pace, relatează AFP.
UPDATE Ucraina și-a cerut în mod oficial scuze Estoniei după ce o dronă ucraineană a pătruns în spațiul aerian estonian și a fost doborâtă de un avion românesc de luptă. Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului estonian de Externe a postat scuzele Ucrainei pe X. Inițial, Tykhyi a învinuit Rusia pentru incident, spunând că forțele rusești continuă să redirecționeze dronele ucrainene asupra statelor baltice cu sisteme de război electronic și bruiaj. „Moscova face asta intenționat, cu propagandă intensificată”, a scris purtătorul de cuvânt, potrivit Meduza. Tykhyi a adăugat că statele baltice și Finlanda n-au acordat niciodată permisiunea Ucrainei să-și trimită dronele pe teritoriile lor, scrie Gândul.
UPDATE Potrivit ministrului Apărării estonian, Hanno Pevkur, o dronă de origine aparent ucraineană a intrat în Estonia și a fost doborâtă de un avion de vânătoare F-16, pilotat de români, al Misiunii de Poliție Aeriană Baltică din sudul Estoniei, între Võrtsjärv și Põltsamaa. Resturile dronei au căzut în Kablaküla, municipiul Põltsamaa, scrie Mediafax.
UPDATE Liderul rus Vladimir Putin efectuează marți și miercuri cea de-a 25-a sa vizită în China pentru a încerca din nou să-l convingă pe omologul său Xi Jinping să accepte construcția gazoductului „Power of Siberia 2”. Principalul obstacol rămâne prețul gazului. Deși Gazprom a propus între timp o ofertă considerată foarte avantajoasă, totuși partea chineză nu s-a arătat impresionată, relatează The Moscow Times.
UPDATE Sursele serviciilor europene spun că pregătirea a inclus folosirea dronelor FPV, război electronic, tactici pentru infanterie mecanizată și operațiuni de aviație militară. Dronele FPV (First Person View) sunt drone mici, manevrabile, controlate de un pilot care poartă ochelari speciali și vede în timp real exact ce “vede” drona — ca și cum ar fi la bordul ei. Dotate cu explozibili, sunt extrem de greu de interceptat și au devenit una dintre armele definitorii ale războiului din Ucraina. Acestea sunt utilizate pentru lovirea vehiculelor blindate, a pozițiilor de infanterie sau pentru recunoaștere. Unul dintre oficialii citați afirmă că, prin pregătirea unor militari ruși care au ajuns ulterior să lupte în Ucraina, China devine implicată “mult mai direct” în conflict. Conform documentelor citate, unele cursuri au inclus folosirea dronelor pentru identificarea țintelor înaintea lansării de mortiere. Alte programe au vizat sisteme anti-dronă, inclusiv arme de război electronic și dispozitive care aruncă plase pentru capturarea dronelor inamice.
UPDATE Forțele armate chineze au antrenat în secret aproximativ 200 de militari ruși pe teritoriul Chinei la sfârșitul anului trecut, iar o parte dintre aceștia s-au întors de atunci pentru a lupta în Ucraina, au concluzionat trei agenții europene de informații și documente obținute de agenția Reuters.
UPDATE Generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forţelor aliate din Europa (SACEUR), a declarat marţi după reuniunea Comitetului Militar al NATO că decizia SUA privind retragerea unei brigăzi de blindate, adică a unui total de 5.000 de soldaţi, din Europa nu va afecta planurile de apărare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiune, relatează Reuters, AFP şi EFE.
UPDATE Preoții Bisericii Ortodoxe Ruse au ținut o slujbă de rugăciune în Perm și au străbătut orașul cu icoana „Permskaia” a Maicii Domnului pentru a-l proteja de atacurile cu drone ucrainene, a raportat tabloidul rus pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda – Perm, citând dioceza locală, notează Digi24.
UPDATE Vacanțele în Delta Dunării sunt tot mai des umbrite de teama provocată de războiul din Ucraina. Alertele repetate de drone și incidentele în care fragmente de obiecte cad în apropierea locuințelor îi fac pe mulți turiști să renunțe la planurile de concediu în zonă. La Sulina, de exemplu, numărul vizitatorilor s-a înjumătățit anul trecut. Nici localnicii nu își mai ascund disperarea. Aceștia spun că primesc și câte 10 mesaje RO-Alert pe zi și cer autorităților să regândească modul în care este făcută alertarea populației, notează B1.
UPDATE Într-un interviu acordat postului german WDR, Merkel a declarat că ajutorul militar oferit Ucrainei este “absolut corect” și că Europa trebuie să continue să descurajeze Rusia. Totuși, ea critică faptul că Uniunea Europeană nu își folosește suficient influența diplomatică. Merkel mai spune că nu este suficient ca doar Donald Trump să păstreze legătura cu Rusia, scrie Biziday.
UPDATE Situația din jurul centralei nucleare Zaporojie, aflată sub control rus, se apropie de „punctul fără întoarcere”, din cauza „intensificării atacurilor ucrainene în zonă”, a declarat șeful companiei nucleare de stat ruse, Rosatom, citat, luni, de Reuters.
UPDATE Armata rusă va desfășura în perioada 19–21 mai exerciții militare care implică forțele sale nucleare, a anunțat Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit Reuters. La aceste manevre vor participa peste 64.000 de militari și aproximativ 7.800 de echipamente militare, inclusiv în jur de 200 de lansatoare de rachete. Potrivit autorităților ruse, vor fi simulate și lansări de rachete balistice și de croazieră din mai multe poligoane de testare de pe teritoriul Federației Ruse.
UPDATE Atac rusesc lângă granița României. A fost alertă în noaptea de luni spre marți la granița României, după ce forțele ruse au lansat un nou atac cu drone asupra unor obiective aflate în apropierea frontierei fluviale. Portul Ismail, din Ucraina, a fost ținta bombardamentului, iar autoritățile române au activat măsuri de securitate. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană au fost ridicate de la sol, de la Baza 86 Aeriană Fetești, în contextul atacului, scrie B1.
UPDATE Bilanțul oficial de la ora 08:30: Din totalul aparatelor lansate, 180 au fost scoase din luptă. Cu toate acestea, armata a confirmat că 27 de drone de atac și-au atins țintele în 15 locații, iar în alte 5 zone s-au înregistrat pagube din cauza prăbușirii fragmentelor de epave, notează autoritățile ucrainene.
UPDATE Conform raportului oficial al Kievului, ofensiva aeriană a Rusiei a început în seara zilei de 18 mai (ora 18:00) și a implicat o diversitate mare de echipamente. Arsenalul utilizat: Din cele 209 drone, pe lângă modelele clasice Shahed (inclusiv cele propulsate prin reacție), rușii au trimis drone de tip Gerbera și Italmas, dar și drone-momeală de tip Parodiya, folosite pentru a induce în eroare radarele. Punctele de lansare: Atacul a fost declanșat de pe teritoriul Rusiei (Orel, Kursk, Briansk, Millerovo, Shatalovo, Primorsko-Ahtarsk), dar și din teritoriile ucrainene ocupate ilegal în regiunea Donețk și din Crimeea (Gvardiiske).
UPDATE „În noaptea de 19 mai, apărarea antiaeriană a doborât sau a neutralizat prin mijloace electronice 180 de drone inamice”, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei, în urma unui atac masiv rusesc care a inclus un număr record de 209 aparate de zbor. Potrivit armatei ucrainene, deși majoritatea țintelor au fost distruse în nordul, sudul și estul țării, s-au înregistrat și 27 de impacturi în 15 locații diferite.
UPDATE Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că noua armă a trecut cu succes toate testele și este pregătită pentru utilizare în condiții reale de luptă. „Continuăm să dezvoltăm soluții ucrainene de înaltă tehnologie pentru linia frontului. Un participant la programul Brave1 a creat prima bombă aeriană ghidată ucraineană, care a trecut deja testele necesare și este gata de utilizare în luptă”, a transmis Mihailo Fedorov pe Facebook, potrivit Mod.gov.ua.
UPDATE Ucraina a finalizat testele pentru prima bombă aeriană ghidată dezvoltată integral pe plan intern. Noua armă, creată în 17 luni, este pregătită pentru utilizare pe front și promite lovituri precise la zeci de kilometri distanță, scrie NewsWeek.
UPDATE Fostul comandant al forțelor terestre americane din Europa, generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, a declarat că decizia Pentagonului de a suspenda desfășurarea unei brigăzi blindate în Polonia a luat prin surprindere nu doar aliații NATO, ci și structurile militare americane din Europa. Într-un interviu acordat TVP World, acesta a descris situația drept „neașteptată” și lipsită de o comunicare strategică adecvată, notează Adevărul.
UPDATE Jurnalistul Roman Timbaliuk a menționat că președintele american Donald Trump a fost întâmpinat recent la Beijing de vicepreședintele Han Zheng, un confident de încredere al lui Xi Jinping. „Putin nici măcar nu a ajuns să-și vadă stăpânul chinez și a fost deja retrogradat... El va fi întâmpinat de ministrul chinez de Externe, Wang Yi. Între timp, Trump a fost întâmpinat de vicepreședintele chinez Han Zheng, o figură semnificativ mai importantă în ierarhia chineză decât ministrul de Externe. Pentru Beijing, astfel de detalii nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un semnal diplomatic. Și acest semnal este destul de transparent: China își afișează ierarhia reală în relații foarte atent, dar destul de demonstrativ”, a scris jurnalistul, potrivit Adevărul.
UPDATE Și CNBC scrie că Xi și Putin se văd la doar câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China. Acest eveniment a atras atenția Moscovei asupra relației dintre Beijing și Washington. Poate și din acest motiv, transmite Kremlinul, „Rusia are așteptări foarte serioase” de la această vizită. Se discută în mod direct de semnarea unui acord important în sectorul petrolului și al gazelor. Putin încearcă să își consolideze parteneriatul strategic cu Xi, într-un context în care sancțiunile occidentale și războiul din Ucraina au căutat să izoleze economia Federației Ruse. Astfel, este de așteptat ca energia să domine agenda discuțiilor dintre cei doi. China a devenit cel mai mare cumpărător de petrol și gaze rusești, profitând de prețurile reduse oferite de Moscova după blocarea aproape totală a exporturilor către Uniunea Europeană. În același timp, Rusia are nevoie urgentă de venituri suplimentare pentru a-și susține economia afectată de sancțiuni și de atacurile asupra infrastructurii energetice.
UPDATE Xi Jinping i-a spus lui Donald Trump, în timpul discuțiilor de săptămâna trecută, că este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să ajungă să regrete invadarea Ucrainei, arată Financial Times într-o investigație. Conform mai multor surse, președintele chinez a făcut aceste comentarii în cadrul unor discuții ample care au abordat subiectul Ucrainei și în care Trump a sugerat că cei trei lideri ar trebui să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI).
UPDATE La mai puțin de o săptămână după ce Xi Jinping a întins covorul roșu pentru Donald Trump, liderul chinez urmează să găzduiască un nou oaspete „de onoare” – iar de această dată e vorba de un aliat, relatează CNN. Vladimir Putin urmează să ajungă în capitala chineză, marți, pentru o vizită de stat calibrată în mod clar pentru a arăta apropierea și alinierea ruso-chineză într-o perioadă de haos geopolitic.
