Bilanțul răniților după unul dintre cele mai mari atacuri rusești asupra Kievului din ultimii patru ani de război a crescut la 87, în timp ce doi oameni au murit, iar aproximativ 300 de obiecte din capitală au fost avariate. În oraș continuă operațiunile de salvare și înlăturare a urmărilor bombardamentelor, în timp ce lidera opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a sosit la Kiev într-o vizită simbolică de solidaritate și urmează să aibă întrevederi cu oficiali ucraineni.
În paralel, noaptea a fost marcată de atacuri ucrainene cu drone asupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv zona Moscovei, unde autoritățile au raportat doborârea a 173 de drone și victime în urma unor lovituri asupra infrastructurii. Totodată, Moscova a anunțat intenția de a sesiza Curtea Internațională de Justiție a ONU în legătură cu ceea ce consideră încălcări ale drepturilor rușilor în statele baltice, într-un demers cu puternic caracter politic.
UPDATE Operațiunea de curățare din Kiev, în urma atacului masiv cu rachete și drone lansat de Rusia în weekend, a continuat pentru a doua zi, cu aproape 100 de lucrători ai serviciilor de urgență intervenind în mai multe locuri afectate de atac, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 25 mai. În atacul nocturn din 24 mai, Kievul și regiunea înconjurătoare au fost vizate de sute de drone și rachete, cu victime și distrugeri în întreaga capitală. În total, două persoane au murit și 87 au fost rănite în capitală, inclusiv trei copii, a spus Zelenski. Eforturile de gestionare a consecințelor atacului rusesc continuă în districtele Șevcenkivski și Podilski din Kiev, a adăugat el. Aproape 100 de angajați ai Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei sunt implicați, iar aproximativ 300 de locații din Kiev, inclusiv aproape 150 de locuințe și blocuri de apartamente, au fost avariate. „Sunt recunoscător lucrătorilor medicali care tratează și sprijină oamenii noștri. Mulțumesc tuturor celor implicați în eforturile de recuperare, tuturor serviciilor de urgență și publice”, a spus Zelenski.
UPDATE În timp ce Rusia lansează atacuri aeriene tot mai masive asupra Ucrainei, Kievul își adaptează rapid sistemul de apărare. Pe lângă sistemele occidentale scumpe, precum Patriot, ucrainenii folosesc inteligență artificială. În efortul de apărare sunt implicate și companii private, care angajează civili verificați și instruiți să opereze arme anti-drone controlate de la distanță. Aceștia acționează sub coordonarea armatei și completează sistemul național de apărare antiaeriană. În spatele monitoarelor nu se află doar militari, ci și civili verificați și instruiți timp de câteva săptămâni - inclusiv mame, șoferi de taxi și veterani. Aceștia operează armele anti-drone de la distanță, sub coordonarea armatei, potrivit BBC. Ucraina a fost recent ținta celui mai amplu atac aerian susținut al Rusiei de până acum. În doar 48 de ore, Moscova a lansat aproximativ 1.500 de drone și 56 de rachete. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că apărarea antiaeriană a reușit să intercepteze 94% dintre dronele cu rază lungă de acțiune și 73% dintre rachetele lansate în acel atac.
UPDATE Rusia intenționează să se adreseze Curții Internaționale de Justiție a ONU pentru a „apăra” drepturile rușilor din țările baltice, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Ministerul susține că autoritățile din Letonia, Lituania și Estonia „interzic” utilizarea limbii ruse, „rescriu istoria” și practică „o politică punitivă de represiuni și intimidări”. „Toate încercările de a soluționa divergențele prin negocieri se dovedesc a fi fără rezultat. În acest context, evident, va trebui să ne adresăm instanței judecătorești prin apelul la principalul organ judiciar al ONU — Curtea Internațională de Justiție”, a declarat un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe pentru „Izvestia”. În același timp, Moscova a apelat deja la instituțiile internaționale în această privință. În special, plângerile părții ruse au fost primite de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale. „Ministerul desfășoară o activitate sistematică pe toate platformele posibile de apărare a drepturilor omului din cadrul ONU”, au subliniat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Fostul secretar general adjunct al ONU, Serghei Ordzhonikidze, a calificat apelul Rusiei la Curte ca fiind o mișcare politică. „Este dificil de prevăzut când va ajunge cazul în fața Curții și cum va fi examinat. Pentru prima dată în istoria Curții Internaționale de Justiție, nu avem un judecător al nostru acolo”, a remarcat expertul, adăugând că procesul judiciar ar putea dura „ani de zile”. Curtea Internațională de Justiție a ONU examinează litigiile dintre state în conformitate cu normele dreptului internațional și emite avize consultative. Competența sa este facultativă. În plus, Curtea nu dispune de mijloace pentru a-și pune în aplicare direct hotărârile. După izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, țările baltice au restricționat intrarea cetățenilor ruși pe teritoriul lor și au început demolarea monumentelor sovietice. Pe fondul acestor evenimente, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că există „rusofobie” din partea conducerii Letoniei, Lituaniei și Estoniei, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zahrova, a acuzat SUA și UE că încurajează „campania anti-rusă a țărilor baltice”.
UPDATE Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tiahnovskaia, a sosit în dimineața zilei de 25 mai la Kiev într-o vizită. Aceasta este prima sa vizită în capitala Ucrainei în calitate oficială: susținătorii o consideră președinta aleasă a Belarusului, iar statele occidentale mențin contacte cu ea ca lider al forțelor democratice. Consilierul său, Denis Kucinski, a scris că vizita reprezintă un gest de solidaritate între popoarele Belarusului și Ucrainei în lupta pentru libertate și demnitate. Tihanovskaia a sosit în capitala Ucrainei la o zi după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului. Căile Ferate Ucrainene i-au oferit simbolic un bilet către „Minsk liber”. Ea și-a început vizita cu depunerea de flori la mormântul voluntarei belaruse Maria Zaițeva, care a murit în războiul cu Rusia. Se așteaptă ca Tihanovskaia să se întâlnească cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu alți oficiali ucraineni. Vizita are loc pe fondul unei noi agravări a relațiilor dintre Kiev și autoritățile oficiale de la Minsk, în contextul în care Ucraina consideră că regimul din Belarus s-ar putea pregăti pentru o implicare directă în război de partea Rusiei. Svetlana Tihanovskaia a fost candidată la alegerile prezidențiale din Belarus din 2020. Autoritățile au anunțat victoria lui Aleksandr Lukașenko, însă opoziția susține că majoritatea alegătorilor au votat-o pe Tihanovskaia. Protestele de amploare au fost reprimate, iar ea a fost nevoită să părăsească Belarusul. În exil, a format Cabinetul de Tranziție Unit și este considerată lider al forțelor democratice belaruse.
UPDATE Kramatorsk a fost lovit de Rusia cu cinci bombe aeriene, trei persoane fiind rănite. Au fost avariate 14 blocuri înalte și un oficiu poștal, unde aproximativ 20% din colete au fost îngropate sub dărâmături. Kramatorsk din regiunea Donețk a fost atacat de Federația Rusă cu cinci bombe aeriene de 250 de kilograme, existând răniți, iar o filială „Nova Poshta” a fost lovită — aproximativ 20% dintre colete se află sub dărâmături, a declarat Oleksandr Honcarenko, șeful administrației militare a orașului Kramatorsk, și compania „Nova Poshta” pe rețelele sociale, potrivit UNN. Potrivit acestuia, au fost afectate zone rezidențiale cu blocuri și infrastructură civilă. Au fost avariate 14 clădiri de locuințe înalte, o instituție de învățământ și clădiri administrative. Reprezentanții „Nova Poshta” au anunțat că filiala lor a fost lovită. „Inamicul a avariat o filială Nova Poshta din regiunea Donețk. În jurul orei 5:30, în urma unei lovituri cu bombă ghidată (KAB), clădirea în care se afla filiala din Kramatorsk a fost deteriorată, ceea ce a provocat un incendiu. Angajații nu au fost răniți”, a transmis compania pe rețelele sociale.
UPDATE Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va deplasa marţi în Lituania, ca urmare a unor incursiuni ale dronelor care au determinat autorităţile să le recomande cetăţenilor să se adăpostească în subsoluri şi în adăposturi antiaeriene. Von der Leyen urmează să se întâlnească cu şefii de stat şi de guvern din ţările baltice pentru a sprijini coordonarea răspunsului, au declarat pentru Politico trei oficiali care au cunoştinţă despre vizită şi care au dorit să rămână anonimi pentru a putea împărtăşi detalii. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, se va deplasa, de asemenea, în Lituania, mai scrie publicația menționată, potrivit News.ro. Pe lângă manifestarea „solidarităţii cu statele baltice”, vizita se va concentra pe consolidarea capacităţilor comune de apărare prin intermediul programelor emblematice de finanţare şi planificare ale Comisiei, a declarat unul dintre oficiali. Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea frontierei ţării cu Belarus, ceea ce a dus la activarea misiunii NATO de patrulare aeriană în Ţările Baltice. Incidentul a avut loc după ce două drone ucrainene, îndreptate spre Rusia, s-au prăbuşit luna aceasta peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia — declanşând o criză care a dus la prăbuşirea coaliţiei de guvernare. Un avion al NATO a doborât o dronă în spaţiul aerian al Estoniei săptămâna trecută.
UPDATE Președintele Finlandei, Alexander Stubb, s-a declarat dispus să reprezinte Europa la negocierile de pace, dacă i se va solicita, relatează Yle, potrivit UNN. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în luna mai că Europa ar trebui să aibă propriul reprezentant la negocierile de pace cu Rusia. „Dacă mi se va cere, probabil este ceva la care nu poți spune nu”, a răspuns Stubb, întrebat dacă ar fi dispus să fie reprezentantul Europei la negocieri. Stubb a subliniat că doar în momentul în care Rusia va accepta un armistițiu se poate începe discuția despre pace.
UPDATE Forțele ruse au lovit 49 de localități din regiunea Sumî din Ucraina în ultima zi, provocând moartea unui bărbat și rănirea altor patru persoane, relatează Ukrinform, citând Poliția din regiunea Sumî pe Facebook. Districtele Sumî, Șostka, Ohtirka, Konotop și Romny au fost ținta bombardamentelor inamice. Trupele ruse au folosit bombe aeriene ghidate, drone de atac și FPV, precum și artilerie. În comunitatea Krasnopillia, un bărbat de 24 de ani a fost ucis după ce o dronă rusă a lovit un vehicul. În comunitatea Hluhiiv, un bărbat de 75 de ani a fost rănit într-un atac cu dronă. În comunitatea rurală Mykolaivka, un bărbat de 55 de ani a fost rănit după ce explozibili au fost lansați dintr-o dronă. În comunitatea Seredyna-Buda, o femeie de 57 de ani a fost rănită într-un atac cu UAV. În comunitatea Vorojba, o femeie de 80 de ani a suferit răni în urma unei lovituri cu dronă inamică. Au fost înregistrate distrugeri și incendii în mai multe localități. Au fost avariate blocuri de locuințe, case particulare, anexe gospodărești, depozite, vehicule și infrastructură. Echipele de investigații ale poliției și experții pirotehnici lucrează la locurile atacurilor.
UPDATE În noaptea de 25 mai, peste zece regiuni rusești, inclusiv regiunea Moscovei, au fost atacate de drone ucrainene. Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat doborârea a 173 de drone, transmite Current Time. În urma unui atac cu drone asupra unui automobil în orașul Graivoron din regiunea Belgorod, o persoană a murit, iar mașina a ars complet, a declarat centrul operațional regional. La Belgorod, din cauza unui atac cu rachete, a fost afectată infrastructura energetică a orașului, ceea ce a dus la întreruperi de curent și apă. De asemenea, au fost avariate clădiri de birouri și două blocuri de locuințe, scrie publicația „Pepel”. În regiunea Briansk, în urma unui bombardament de artilerie în satul Belaia Berezka, un locuitor a fost ucis, iar un angajat al serviciului de pompieri și salvare a fost rănit, a declarat guvernatorul interimar Egor Kovalciuk. Au fost deteriorate mai multe blocuri de locuințe și case particulare, precum și obiective sociale și clădiri administrative.
UPDATE Serviciul de securitate ucrainean SBU a declarat că dronele sale au atacat duminică o staţie de pompare a petrolului din regiunea Vladimir, Rusia, precizând că această instalaţie reprezintă un nod important în transportul produselor petroliere spre sud-vest, către Moscova şi zona înconjurătoare, relatează Reuters. „Aceasta aprovizionează cu combustibil principalele depozite de petrol din jurul Moscovei, precum şi aeroporturile Sheremetyevo, Domodedovo şi Vnukovo”, a precizat SBU într-o declaraţie publicată pe reţelele de socializare. Autoritatea a adăugat că, în urma atacului, s-a înregistrat un incendiu pe o suprafaţă de 800 de metri pătraţi. Guvernatorul regiunii Vladimir, Alexander Avdeyev, a declarat într-o postare pe reţelele de socializare că incendiul din apropierea oraşului Kameshkovo a fost stins.
UPDATE Avionul Royal Air Force cu care a călătorit săptămâna trecută ministrul britanic al Apărării, John Healey, a suferit un bruiaj al semnalului GPS în timpul unui zbor în apropierea frontierei ruse, potrivit ziarului The Times, notează AFP. În timp ce se întorcea joi din Estonia, unde s-a întâlnit cu trupele britanice desfăşurate în această ţară, „semnalul satelit al avionului său guvernamental a fost întrerupt”, a indicat duminică publicaţia al cărei jurnalist se afla la bordul aparatului, scrie AFP, preluată de Agerpres. Telefoanele şi calculatoarele nu s-au mai putut conecta la internet, iar piloţii au fost nevoiţi să folosească metode alternative pentru a determina localizarea avionului, un Falcon 900LX, pe parcursul celor trei ore cât a durat zborul. Potrivit cotidianului britanic, Rusia este suspectată că s-ar afla în spatele acestui incident, care nu este primul de acest gen.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a raportat că, în urma unui atac masiv al Rusiei, aproximativ 300 de obiecte au fost avariate la Kiev, iar 21 dintre cele 87 de persoane rănite sunt spitalizate, relatează UNN. În districtele Șevcenko și Podil din Kiev continuă lucrările de înlăturare a consecințelor atacurilor ruse de ieri. Aproape 100 de angajați ai Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (SES) sunt implicați în operațiuni. În total, aproximativ 300 de obiecte au fost afectate în Kiev. Cele mai multe sunt clădiri rezidențiale – pe parcursul zilei de ieri au fost primite sesizări privind diverse grade de avariere la aproape 150 de clădiri private și de locuințe colective. „În prezent, sunt cunoscuți 87 de răniți în capitală, inclusiv trei copii. 21 de persoane au fost spitalizate, ceilalți primesc îngrijiri în regim ambulatoriu. Sunt recunoscător medicilor care tratează și sprijină oamenii noștri. Mulțumesc tuturor celor care lucrează la eforturile de reconstrucție, tuturor serviciilor”, a scris șeful statului. Președintele a menționat că „în total, șase regiuni ale noastre au fost afectate de bombardamentele de ieri”. El a subliniat necesitatea consolidării apărării antiaeriene și a intensificării presiunii asupra agresorului. „Trebuie să existe mai multă protecție: sprijinul pentru apărarea aeriană este o prioritate zilnică a politicii externe a Ucrainei la toate nivelurile. De asemenea, trebuie să existe presiune asupra agresorului și tragerea la răspundere pentru toate aceste lovituri. Mulțumesc partenerilor care au condamnat atacul de ieri și tuturor celor care sunt gata să ne ajute prin acțiuni concrete”, a subliniat Zelenski.
UPDATE Numărul persoanelor rănite la Kiev în urma atacului masiv al Rusiei din 24 mai a crescut la 87. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat acest lucru pe Facebook, potrivit Ukrinform. „Numărul răniților la Kiev în urma atacului masiv a crescut la 87 de persoane, inclusiv trei minori. Două persoane au fost ucise”, se arată în comunicat. Daune la infrastructura civilă și administrativă au fost înregistrate în 49 de locații din capitală. În districtul Șevcenko, unde o clădire rezidențială cu cinci etaje a fost parțial distrusă de o lovitură directă, salvatorii au recuperat de sub dărâmături corpurile a două femei. Echipele de intervenție au îndepărtat 165 de metri pătrați de plăci de beton armat deteriorate. Câinii de căutare au inspectat peste 100 de metri pătrați ai locului, iar psihologii au oferit asistență pentru 112 persoane. Operațiunile de salvare sunt în desfășurare. Pe 24 mai, forțele ruse au lansat un atac combinat asupra Ucrainei folosind drone și rachete lansate din aer, de pe mare și de la sol, desfășurând în total 690 de mijloace aeriene. Ținta principală a loviturii a fost capitala Kiev.
