Președinta Maia Sandu a îndemnat cetățenii să se implice în deciziile privind reforma administrației publice locale, iar primarii să acționeze punând pe primul plan interesul locuitorilor și viitorul comunităților. Șefa statului a explicat, într-un clip video, beneficiile procesului de amalgamare voluntară, numind reforma „una dintre cele mai complicate transformări din țara noastră”.
„În Republica Moldova am pornit una dintre cele mai complicate transformări din țara noastră - reforma administrației publice locale. Reforma a fost lăsată mulți ani într-o parte pentru că este extrem de complicată și nu aduce nici voturi, nici aplauze. Dar amânarea reformei înseamnă să lipsim satele noastre de șansa de a se dezvolta”, a declarat președinta.
Potrivit șefei statului, o mare parte dintre primăriile din Republica Moldova au o populație prea mică pentru a putea gestiona eficient serviciile publice și investițiile în infrastructura locală.
Astfel, în localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori, serviciile de apă și canalizare ajung la aproximativ 40% dintre gospodării, în timp ce în cele cu 3.000-5.000 de locuitori nivelul de acoperire este de circa 65%.
„87% din primăriile din Moldova au sub 3.000 de locuitori. Dacă comparăm media populației per primărie, în Moldova ea este de 17 ori mai mică decât în Lituania de exemplu. Primăriile mari sunt mai puternice și au capacități și resurse să ofere servicii mai bune oamenilor. Cifrele arată că Primăriile sub 3.000 de locuitori reusesc sa asigure cu apa si canalizare, doar 40% din gospodarii, spre deosebire de primăriile între 3-5 mii care asigură aceste servicii în proporție de circa 65%”, a explicat șefa statului.
Președinta a mai subliniat că, în cazul primăriilor mici, o parte importantă din buget este alocată pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale aparatului administrativ.
„Într-o primărie mică, 30% din bugetul local se duce pentru întreținerea primăriei, față de doar 10-11% într-o primărie cu 10 mii de locuitori. În același timp, doar 20% din bugetul unei primării mici sunt investiții în infrastructură – de două ori mai puțin decât într-o primărie mare”, a menționat Sandu.
În acest context, președinta a îndemnat primăriile să se unească, reacționând la valul de știri false și dezinformări apărute pe acest subiect, care au ca scop „să blocheze o schimbare necesară încă acum 20 de ani”.
„Satul și identitatea locală se păstrează, doar administrațiile se unesc”, a subliniat Sandu.
O astfel de soluție ar urma să ducă la creșterea calității serviciilor, la implementarea proiectelor de dezvoltare în localități și la îmbunătățirea nivelului de trai.
Din acest considerent, președinta a îndemnat atât cetățenii, cât și autoritățile locale să se implice activ în procesul de consultare și în luarea deciziilor.
„Nu există o cale simplă sau o soluție magică rapidă. Vom reuși dacă vom face lucrurile împreună, pe etape, conștienți de provocări (…) Îndemn tinerii și cetățenii noștri care au văzut cum arată localitățile moderne europene să vorbească acasă despre beneficiile unei primării mai mari, să ne ajute la promovarea informațiilor adevărate”, a punctat președinta.
Sandu a făcut referire și la anunțul anterior al Guvernului, potrivit căruia localitățile care vor decide să își unească administrațiile în mod voluntar vor beneficia de un sprijin financiar majorat, în valoare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor.
TV8.md amintește că dialogul privind reforma administrației publice locale a fost lansat pe 20 ianuarie. În prezent, procesul este implementat prin mecanismul de amalgamare voluntară, prevăzut în strategia Guvernului pentru perioada 2023-2030, inițiat la sfârșitul anului 2024.
Numărul de raioane din Republica Moldova ar putea fi redus de la 32 la 10, acestea urmând să fie organizate în cinci regiuni. Cel puțin asta prevede strategia de reformă a administrației publice locale. Totuși, o decizie finală va fi luată după consultări cu autoritățile locale, societatea civilă și cetățenii. Deocamdată nu există o hartă concretă.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că reforma administrației publice locale este necesară pentru ca primăriile să devină mai puternice și să poată moderniza localitățile din țară. Potrivit lui, oamenii trebuie să aibă condiții bune de viață și locuri de muncă bine plătite nu doar în Chișinău, ci și în nordul și sudul Republicii Moldova.
