Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a limita temporar dreptul de veto al viitoarelor state membre, inclusiv al Republicii Moldova, în cadrul unui plan menit să faciliteze extinderea blocului comunitar până la sfârșitul deceniului. Măsura, care ar putea fi aplicată pentru câțiva ani după aderare, urmărește să reducă reticențele unor state precum Franța față de admiterea de noi membri și să evite blocarea deciziilor importante la nivel european.
Potrivit unor planuri aflate în analiza Comisiei Europene, statele candidate la aderare, inclusiv Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, nu ar beneficia automat de dreptul de veto după intrarea în UE. Astfel, acestea nu ar putea bloca deciziile privind politica externă sau alte domenii adoptate prin unanimitate, cum ar fi fiscalitatea, transmite The Guardian.
Propunerea vizează în mod special Muntenegru, considerat cel mai avansat dintre cele nouă state candidate oficiale la aderarea la Uniunea Europeană. Fosta republică iugoslavă, cu aproximativ 624.000 de locuitori, își propune să devină al 28-lea stat membru al UE până în anul 2028. În această lună, un grup tehnic responsabil de elaborarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, ceea ce indică faptul că negocierile începute în urmă cu 14 ani au ajuns în etapa finală.
În acest context, oficialii europeni iau în calcul introducerea unor garanții pentru noile state membre, astfel încât deciziile să nu poată fi blocate de un singur stat. Măsura a fost determinată de experiențele dificile cu Ungaria, al cărei fost guvern pro-rus condus de Viktor Orbán a blocat mai multe decizii importante ale UE, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
O interdicție temporară a dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, acesta urmând să servească drept model pentru alte state candidate.
Măsura este considerată la limita legalității și ar putea fi aplicată doar pe o perioadă limitată, pentru a evita crearea unor „membri de rang secund” în Uniunea Europeană.
Separat, cancelarul german Friedrich Merz a transmis liderilor UE, săptămâna trecută, o scrisoare în care solicită „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării statelor din Balcanii de Vest. În document, Merz a descris extinderea UE drept o „necesitate geopolitică” și a propus inclusiv un „statut de membru asociat pentru Ucraina”, ca etapă intermediară spre aderarea deplină.
Acest statut ar presupune participarea Ucrainei la reuniunile și instituțiile europene, însă fără drept de vot. Potrivit lui Merz, propunerea „reflectă situația particulară a Ucrainei, o țară aflată în război” și ar putea facilita negocierile de pace.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea, afirmând: „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie complet – deplin și egal”, după publicarea scrisorii lui Merz pe rețelele sociale.
Procesul de extindere al UE a stagnat aproape complet până la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, care a impulsionat negocierile cu vecinii estici. Comisia Europeană a declarat anul trecut că noi state membre ar putea adera până în 2030, indicând Muntenegru și Albania drept favorite, apreciind totodată progresul Republicii Moldova și sugerând că aderarea la UE ar putea reprezenta o garanție de securitate pentru Ucraina.
Amânarea dreptului de veto reprezintă doar una dintre măsurile de protecție discutate pentru a facilita extinderea.
Statele membre actuale trebuie să aprobe în unanimitate admiterea unor noi țări. Oficialii europeni sunt preocupați în special de procesul de ratificare din Franța, unde alegerile prezidențiale vor avea loc în 2027, iar scepticismul față de extinderea UE este în creștere. Un sondaj Eurobarometru arată că doar 43% dintre francezi susțin extinderea Uniunii, în timp ce 48% se opun.
Surse europene afirmă că este nevoie de „gândire creativă” pentru ca extinderea să devină posibilă, în special în Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia și China încearcă să își extindă influența.
În cazul Ucrainei, oficialii europeni consideră că situația este diferită din cauza dimensiunii țării, a războiului cu Rusia și a costurilor uriașe de reconstrucție. Costul total al reconstrucției Ucrainei era estimat, la 21 decembrie 2025, la 588 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât economia țării.
Oficialii UE cred că Ucraina ar putea finaliza tehnic procesul de aderare în aproximativ patru ani, însă momentul efectiv al aderării va depinde de contextul politic și de un eventual acord de pace.
Engjellushe Morina, expertă în cadrul European Council on Foreign Relations, a declarat că o limitare temporară a dreptului de veto „nu este atât de drastică” și că măsura ar putea fi folosită politic pentru a face extinderea mai ușor de acceptat.
„Nu m-ar surprinde să vedem ceva de acest gen în tratatul Muntenegrului. Acesta ar putea deveni un model pentru alte state candidate. Politicienii vor spune: «Iată, introducem garanții și măsuri de precauție»”, a explicat ea.
Potrivit expertei, ideea urmărește și protejarea Uniunii în cazul în care un nou stat membru ar adopta ulterior o direcție radical diferită, de exemplu prin alegerea unui guvern pro-rus în Muntenegru.
O sursă din guvernul muntenegrean a declarat că obiectivul țării rămâne aderarea deplină la UE, „cu toate drepturile și responsabilitățile unui stat membru egal”, adăugând însă că Muntenegru „nu se opune mecanismelor de protecție și consideră că acestea pot avea un rol constructiv în asigurarea sustenabilității reformelor și după aderare”.
