În ziua 1557 a războiului din Ucraina, frontul rămâne activ, Rusia continuând atacurile cu drone, deși Vladimir Putin afirmă că conflictul se apropie de sfârșit. Pe de altă parte, liderul rus amenință Armenia cu un nou scenariu ucrainean, iar Reuters scrie că Rusia intenționează să trimită 100.000 de oameni în această țară pentru a vota contra unui candidat. Mai mult, „Putin acceptă acum riscul de a provoca victime în rândul civililor din țări NATO”, notează ISW.
Președintele Volodimir Zelenski a venit cu o declarație pe contul său de X în care a avertizat că Rusia pregătește un nou atac masiv asupra Ucrainei. Zelenski le cere aliaților să nu întârzie livrările de „rachete antibalistice”. Între timp, producția de motorină a Rusiei a scăzut de la 7,5 milioane de tone pe lună la 5,9 milioane de tone ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere.
UPDATE „Războiul Rusiei nu merge bine, iar campania de atacuri în masă a Ucrainei în interiorul Rusiei cauzează din ce în ce mai multe probleme Moscovei, așa că Rusia își intensifică avertismentele cu privire la escaladarea către ceea ce numește hinterlandul strategic, adică țările care sprijină Ucraina”, a declarat Hanna Notte, expertă în Rusia la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, potrivit Digi24.
UPDATE Europenii, aflați în derivă între Rusia și Statele Unite, se află într-o stare persistentă de anxietate – din cauza războiului din Ucraina, a ostilității președintelui Donald Trump, a amenințărilor din partea Moscovei și a propriilor economii, slăbite de impactul războiului din Iran, scrie jurnalistul Steven Erlanger, într-o analiză pentru New York Times. Însă Rusia are un obiectiv mai imediat, sugerează analiștii. Prin intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și avertizarea că ambasadele țărilor aliate de la Kiev sunt în pericol, Kremlinul încearcă, de asemenea, să schimbe impulsul războiului împotriva Ucrainei.
UPDATE Editorialul cu titlul „Putin este încolțit și atacă violent” publicat vineri de The Washington Post (WP) plasează incidentul cu drona de la Galați într-un context mai amplu: un lider rus tot mai imprevizibil, presiune crescândă asupra Europei și un moment extrem de sensibil pentru alianța nord‑atlantică. „Având în vedere că dronele rusești atacă România, acum nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO”, scrie sursa citată. Editorialul avertizează că orice semn de ezitare din partea Statelor Unite sau a NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune. „Momentul în care un Putin încolțit aruncă drone pe teritoriul NATO și amenință sateliții occidentali este un moment groaznic pentru a negocia împărțirea sarcinilor. Timpul ar fi mai bine petrecut găsind modalități de a presa Rusia să pună capăt războiului său neprovocat și dezastruos. Indiferent ce intenționează Washingtonul, Kremlinul va interpreta o angajament american în scădere ca o clintire a alianței. Acest lucru va invita un comportament și mai nesăbuit din partea lui Putin”, citează Adevărul.
UPDATE Japonia a anunțat oficial că va participa la inițiativa NATO cunoscută sub numele de „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), un mecanism prin care statele membre și partenerii Alianței pot finanța achiziția de echipamente militare produse în Statele Unite, destinate sprijinirii Ucrainei în războiul cu Rusia, potrivit The Kyiv Independent.
UPDATE Forțele de Sisteme Fără Pilot (SBS) ale Armatei Ucrainene anunță că au lovit cu succes aerodromul militar din Taganrog, regiunea rusă Rostov, distrugând un complex de rachete operativ-tactice „Iskander” și două avioane de patrulare maritimă și luptă anti-submarin Tu-142. Anunțul a fost făcut de comandantul SBS, Robert Brovdi (cunoscut sub indicativul „Madiar”), care a precizat că atacul a fost executat de luptătorii Centrului 1 Operațional al SBS și că amploarea pagubelor depășește țintele confirmate inițial.
UPDATE Paradoxul rusesc: Rubla puternică lovește în economia RusieiP. otrivit unei analize publicate de Financial Times, rubla rusă a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani, punând presiune pe exportatori și pe bugetul de stat într-un moment în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an.
UPDATE Oficiali și analiști francezi trag un semnal de alarmă după aparițiile repetate ale Xeniei Fedorova, fosta șefă a RT France, în emisiuni difuzate de canale media conservatoare din Franța. Potrivit France24, astfel de intervenții ar putea contribui la creșterea vizibilității unor mesaje considerate aliniate intereselor Kremlinului, într-un context politic sensibil, înaintea unor alegeri importante, scrie AlephNews
UPDATE Rusia amenință România. Relațiile dintre România și Federația Rusă traversează un nou episod tensionat după incidentul produs la Galați, unde o dronă a lovit un bloc, iar două persoane au fost rănite. În acest context, Ambasada Rusiei la București a transmis un comunicat dur, în care critică autoritățile române și avertizează că decizia privind închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanța va avea consecințe diplomatice, notează B1.
UPDATE După incidentul produs la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, NATO analizează noi măsuri pentru întărirea apărării pe Flancul Estic. Un înalt oficial militar al Alianței a declarat potrivit Știripesurse, că una dintre variantele luate în calcul este integrarea sistemului antidronă MEROPS al României în structurile de comandă și control ale NATO. Potrivit sursei citate, aparatul de zbor fără pilot a fost detectat și monitorizat de forțele aliate, însă nu a putut fi neutralizat în condiții de siguranță din cauza vitezei mari și a faptului că zbura deasupra unei zone locuite.
UPDATE Războiul dintre Rusia și Ucraina intră într-o nouă etapă, marcată de utilizarea tot mai intensă a dronelor și a sistemelor robotizate, atât în atacuri, cât și în operațiuni de pe front. Potrivit analizelor recente BBC și CNN, conflictul s-a transformat într-o confruntare tehnologică în care sistemele fără pilot joacă un rol decisiv în desfășurarea operațiunilor militare de ambele părți.
UPDATE Un produs secundar inevitabil al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, aflat în al cincilea an, este efortul de reînarmare al NATO. Polonia, care are o graniță de 230 de kilometri cu Rusia, se află în fruntea acestor mutări militare „cu bătaie lungă”. În data de 6 mai, viceprim-ministrul polonez și ministrul Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, a transmis un mesaj ferm la Conferința Industriei de Apărare „Defense24 Days” de la Varșovia. „Industria de armament ar trebui să funcționeze 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Până în 2030, Polonia va avea cea mai puternică și mai mare armată din Europa – cea mai bine organizată și echipată”, a spus acesta, scrie Gândul.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că se pregătesc decizii menite să pună bazele unei infrastructuri de apărare pe care a numit-o „scut european de apărare antiaeriană”. Potrivit liderului de la Kiev, consolidarea apărării antiaeriene rămâne una dintre principalele priorități ale Ucrainei, scrie Radio Svoboda.
UPDATE Armata ucraineană ar fi atacat infrastructura petrolieră din diverse teritorii rusești și deținute de Rusia în noaptea de vineri spre sâmbătă, 30 mai, au relatat canalele media rusești Telegram. Fotografii și videoclipuri postate pe rețelele de socializare de către locuitorii locali par să arate un atac ucrainean la scară largă cu drone asupra orașului rus Taganrog din regiunea Rostov. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Slusar, a raportat pe Telegram că un rezervor de combustibil, un petrolier și o clădire administrativă din portul Taganrog au luat foc în urma unui atac cu drone ucrainene. Slusar a mai susținut că două persoane au fost rănite în oraș în mijlocul atacului.Svetlana Kambulova, primarul orașului Taganrog, a susținut că dronele au lovit infrastructura de încărcare de la debarcader, incendiile fiind stinse rapid, scrie Ziare.com.
UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a avut o convorbire telefonică cu președintele român, Nicușor Dan, și ‘le-a urat însănătoșire grabnică celor răniți în atacul cu dronă rusească, ce a căzut pe o clădire rezidențială din Galați, în timpul nopţii’. Zelenski a menționat că militarii celor două țări au menţinut contactul permanent încă din noaptea precedentă cu privire la acest incident, ‘iar acum am discutat despre continuarea cooperării între echipele noastre’. ‘Este important că România a avut un răspuns principial, prompt și ferm la ceea ce s-a întâmplat’, a scris Zelenski, potrivit Rador.
UPDATE Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a refuzat vineri să răspundă la o întrebare a unui jurnalist referitoare la incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din România. „L-am întrebat pe secretarul de Stat despre atacul cu drone rusești din România. Nu a răspuns”, a transmis jurnalistul Leonardo Feldman de la Newsweek pe platforma X.
UPDATE În timp ce președintele rus Vladimir Putin critică public „decadența” Occidentului, proprii săi copii beneficiază de o educație profund europeană. O investigație comună realizată de proiectul „Sistema” (aparținând Current Time și Radio Free Europe/Radio Liberty) dezvăluie că cel puțin 20 de guvernatori și profesori străini, inclusiv din țări membre NATO, au fost angajați în ultimii opt ani pentru a-i educa pe fiii pe care liderul rus îi are cu fosta gimnastă Alina Kabaeva. Obiectivul principal: asigurarea unui nivel lingvistic de „europeni educați”. Jurnaliștii de investigație au obținut acces la un volum masiv de documente și corespondență electronică provenite de la o sursă din cadrul serviciului de personal al familiei prezidențiale. Datele, care acoperă perioada 2017-2026, au fost parțial verificate prin discuții directe cu persoanele implicate.
UPDATE Incursiunea unei drone rusești pe teritoriul României, soldată cu explozia acesteia într-un bloc de locuințe din Galați, nu a fost un accident, ci o acțiune deliberată a Kremlinului menită să testeze unitatea NATO și să exercite presiuni asupra Republicii Moldova, susține Paul Goble, fost analist CIA și consilier special al Departamentului de Stat al SUA.
UPDATE Atacul cu dronă din Galați duce războiul hibrid al lui Putin împotriva Europei într-o nouă fază, extrem de periculoasă, notează The Telegraph. „Nu cred că a fost un atac deliberat”, explică Ed Arnold, cercetător principal la Royal United Services Institute (RUSI), un think-tank cu sediul la Londra. „Dar principala concluzie este că rușilor pur și simplu nu le pasă dacă lovesc ținte europene, deoarece nu dau doi bani pe o eventuală reacție a Europei.” Chiar dacă atacul a fost neintenționat, Moscova va trage învățăminte din reacția Occidentului. Vladimir Putin a intensificat războiul hibrid în întreaga Europă, trimițând fregate prin Canalul Mânecii pentru a escorta navele din „flota fantomă” și sugerând diplomaților UE să părăsească Kievul dacă nu vor să riște să fie uciși în atacurile aeriene masive, notează The Telegraph.
UPDATE Uniunea Europeană condamnă ferm "incidentul grav" de vineri, când o dronă rusească încărcată cu explozibili, implicată într-un atac asupra Ucrainei, s-a prăbuşit pe un bloc de locuinţe din Galaţi, a transmis Înaltul Reprezentant al UE, în numele statelor membre, într-un comunicat publicat vineri seara pe site-ul Consiliului UE.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a venit cu o declarație pe contul său de X în care a avertizat că Rusia pregătește un nou atac masiv asupra Ucrainei. „Avem date de informații care indică faptul că Rusia se pregătește pentru un nou atac masiv.” Zelenski a îndemnat partenerii să accelereze livrările promise de apărare aeriană, în special sisteme antibalistice, și să intensifice presiunea sancțiunilor asupra Moscovei. „Este important ca toți partenerii noștri să știe ce se întâmplă și că Rusia continuă să se bazeze pe rachete și pe continuarea războiului, nu pe măsuri diplomatice.
UPDATE Estonia ar putea fi obligată să introducă serviciul militar obligatoriu pentru femei în următorii 15 ani, a declarat un oficial din domeniul apărării, invocând scăderea accentuată a natalității în rândul băieților, scrie NewsWeek.
UPDATE Ministrul american al Apărării, Pete Hegseth, i-a criticat din nou sâmbătă pe aliații europeni ai Washingtonului, reproșându-le că au ignorat „prea mult timp” apelurile de a-și consolida apărarea și îndemnându-i să se abțină de la a „da lecții de morală”, relatează AFP. Șeful Pentagonului a avertizat că vor urma „decizii importante” privind securitatea în Europa, într-un discurs ținut în cadrul unei mari conferințe de apărare la Singapore, Dialogul de la Shangri-La, scrie HotNews.
UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că reacțiile oficialilor ruși după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe teritoriul României, pe un bloc din Galați, urmăresc mai multe obiective strategice. Acestea includ evitarea asumării responsabilității și transferarea vinei asupra Ucrainei. De asemenea, ISW consideră că reacțiile vizează testarea răspunsului NATO la incursiunile aeriene rusești în apropierea frontierelor Alianței. „Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică imprudentă, care acceptă riscul ca dronele rusești să pătrundă în spațiul aerian al NATO ca o consecință acceptabilă a atacurilor sale din Ucraina. Putin pare acum să accepte riscul producerii de victime civile în statele NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de lovituri a Rusiei”, explică analiştii americani.
UPDATE Rusia anunţă sâmbătă că-şi cheamă ambasadorul în Armenia la ”consultări” pe tema legăturilor Erevanului cu Uniunea Europeană (UE), la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat această ţară din Caucaz împotriva unei apropieri de Bruxelles, relatează AFP.
UPDATE Rușii doresc să trimită 100.000 de armeni care trăiesc în Rusia pentru a vota împotriva actualului prim-ministru Nikol Pashinyan la alegerile din Armenia, raportează Reuters, citând surse. Se pare că regiunile din Rusia au primit solicitări privind grupurile de armeni pe care le pot mobiliza. Autoritățile locale din fiecare regiune au avut o cotă și au fost verificate dacă o poate îndeplini, mai spun sursele. Oficialii ruși estimează că operațiunea costă în jur de 50 de milioane de dolari americani.
UPDATE Producția de motorină a Rusiei a scăzut de la 7,5 milioane de tone pe lună la 5,9 milioane de tone ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere. Rafinăriile afectate de atacurile ucrainene au redus producția de motorină cu până la 1 milion de tone în aprilie și cu încă 600.000 de tone în mai, potrivit calculelor Reuters, preluate de European Pravda. Producția totală de motorină a Rusiei s-a situat la 7,5 milioane de tone în martie.
UPDATE Șeful Administrației Regionale Poltava, Vitali Diakivnici, a raportat că mai multe locuințe private, anexe, clădirea unei clinici, mașini și linii electrice au fost avariate într-un atac rusesc cu drone în districtul Poltava, vineri noaptea. Șeful Administrației Regionale Poltava, Vitali Diakivnici, a precizat că două persoane au fost rănite. Mai multe incendii au izbucnit în urma acestor atacuri, dar ele au fost stinse de angajaţii Serviciului de Urgență de Stat din Ucraina. Sirenele de raid aerian au sunat de mai multe ori în mai multe regiuni ale Ucrainei, vineri după-amiază, vineri noaptea, iar Forțele Armate Ucrainene au avertizat cu privire la pericolul unor atacuri cu drone și cu rachete lansate de Rusia.
UPDATE Sirenele de raid aerian au răsunat în mai multe regiuni ale Ucrainei vineri seară, când au fost detectate rachete de croaziere care se îndreptau spre vestul țării și au fost raportate explozii inclusiv în capitală și în alte zone din regiunea Kievului, potrivit Kyiv Post. Au fost raportate explozii atât la Kiev, cât și în apropiere de Bila Țervka, în aceeași regiune. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au detectat rachete de croazieră care se îndreptau spre Viniția, regiune din vestul Ucrainei, și i-au îndemnat pe localnicii din zonele potențial afectate să se adăpostească imediat. Primarul Liovului, Andrii Sadovii, i-a îndemnat la rândul său pe rezidenți să nu ignore sirenele de raid aerian.
UPDATE România a semnat câteva contracte majore, în valoare de 6 miliarde de euro, în cadrul programului european SAFE, dedicat achizițiilor militare, chiar înainte de termenul limită, stabilit pentru 30 mai 2026, cu gigantul german Rheinmetall, informează, sâmbătă, Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cele șapte contracte includ achiziția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate, furnizate de Rheinmetall Automecanica SRL din Mediaș, în valoare de 3,337 miliarde de euro, fără TVA, notează Libertatea.
UPDATE Italia trimite 100 de militari în România după incidentul de la Galați. Reacții politice divergente la Roma după ce o dronă rusească a lovit un bloc, notează Cotidianul.
UPDATE Drona rusească Gheran 2 care a lovit blocul din Galați reprezintă primul caz, de la începutul războiului din Ucraina, când un atac cu drone lansate de Rusia rănește civili de pe teritoriul unui stat NATO, searată în cea mai recentă analiză realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). În plus, incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor Rusiei în spațiul aerian al NATO arată că Vladimir Putin a adoptat o „politică iresponsabilă”, prin care acceptă riscul ca aceste drone să intre pe teritoriul aliat, fapt considerat „o consecință acceptabilă” a atacurilor aeriene din Ucraina.
UPDATE În ciuda incertitudinilor politice și a oboselii resimțite în unele capitale occidentale, armata ucraineană continuă să lupte. Iar pe măsură ce războiul se prelungește, incidente precum cel de la Galați arată cât de dificil devine să fie menținută separația dintre conflictul din Ucraina și securitatea restului Europei, conchide The Telegraph.
UPDATE Pentru Rusia, vulnerabilitățile sistemului defensiv al NATO reprezintă o oportunitate. Cele opt state membre ale alianței care se învecinează cu Rusia sau Ucraina pot deveni, intenționat sau accidental, scena unor noi incidente aeriene, notează The Telegraph.Fiecare incursiune ridică întrebări privind pragul de la care ar putea fi justificat un răspuns militar direct. Totodată, lipsa unor reacții ferme poate încuraja noi teste ale limitelor occidentale.
UPDATE În cei patru ani de conflict, dronele rusești nu mai provocaseră victime în rândul cetățenilor NATO pe teritoriul alianței și nici nu generaseră distrugeri într-o zonă urbană populată. Incidentul marchează astfel un moment semnificativ în evoluția războiului, scrie The Telegraph.
UPDATE Colonelul Martin O'Donnell, purtător de cuvânt al Cartierului General al Forţelor NATO în Europa (SHAPE), a confirmat pentru AFP că drona care s-a prăbuşit asupra unui bloc de locuinţe din România, în noaptea de joi spre vineri, rănind uşor două persoane, în apropierea frontierei cu Ucraina, era „rusească”. În faţa acestui incident, NATO declară că lucrează pe mai multe fronturi în paralel, notează RFI.
UPDATE Reacția liderului de la Kremlin vine după ce NATO a acuzat Rusia de comportament imprudent și a transmis că Alianța Nord-Atlantică va apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat. Incidentul de la Galați a generat îngrijorare în România și la nivelul aliaților, în contextul în care orașul se află în apropierea frontierei cu Ucraina, țară vizată constant de atacuri rusești cu drone și rachete.
UPDATE Incidentul de la Galați, unde o dronă de război s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe, continuă să provoace reacții internaționale. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că originea dronei nu poate fi stabilită înainte de o examinare tehnică și a cerut României să facă publice informațiile pe care le deține despre incident. Liderul de la Kremlin a amintit că drone ucrainene ar fi fost detectate anterior în Finlanda, Polonia și în țările baltice, sugerând că primele reacții publice pot fi, în opinia sa, pripite.
