Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Dronă în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

250 de ani de la fondarea Americii: Cum văd aliații și adversarii Statele Unite acum

America
04 iulie 2026, ora 16:52

America a promovat mult timp libertatea și prosperitatea, dar a devenit imprevizibilă sub conducerea lui Donald Trump. În timp ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondare, corespondenții The Guardian din întreaga lume relatează despre cum este percepută acum această țară atât de aliați, cât și de rivali, transmite Libertatea.

China, rivalul care speră să-i ia locul 

Chinezii care au trăit pe vremea Războiului Rece au o viziunea contradictorie asupra SUA. Wen Feng, un pensionar în vârstă de 60 de ani, consideră SUA un „provocator de probleme” – un punct de vedere alimentat de propagandă de stat, care îl prezintă pe Unchiul Sam drept „o forță ticăloasă și ipocrită pe scena mondială”.

Cu toate acestea, bogăția americană este atrăgătoare, mai ales în rândul celor mai înfocați naționaliști chinezi. Ani de zile, elitele politice și de afaceri – inclusiv liderul chinez Xi Jinping – și-au trimis copiii să studieze în Statele Unite. Aproape toți chinezii și-au dorit într-un moment al vieții lor să experimenteze măcar puțin din visul american. Disidenții s-au orientat mai ales către SUA, fiind atrași de libertate și democrație. Oamenii de afaceri au căutat oportunități în Statele Unite pe măsură ce China s-a deschis în anii 1990 și a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. Pentru studenții de top, o universitate din SUA a fost o alegere naturală. 

Toate acestea s-au schimbat însă în ultimul deceniu, în principal din cauza lui Donald Trump. Chinezii sunt nemulțumiți mai ales de tarifele sale vamale, pe care le consideră o pedeapsă pentru proprirea lor virtute: capacitatea de a produce bunuri căutate de clienții americani. „Poporul chinez este foarte muncitor. Suntem dispuși să îndurăm greutăți pentru a face bani, spre deosebire de americani”, spune Liu Cheng, în vârstă de 47 de ani.

Criza financiară din 2008 a avut de asemenea unor rol în schimbarea percepției chinezilor față de Statele Unite. Alimentați de propaganda de pe rețelele de socializare, dar și de propriile experiențe personale, tot mai mulți chinezi consideră Statele Unite un tărâm al violenței armate, al persoanelor fără adăpost, al brutalității poliției și al populismului în creștere. În opinia lor, studenții chinezi sunt tratați cu o suspiciune rasistă. În același timp, încrederea în sine a Chinei a crescut. Consumerismul, cândva una dintre principalele atracții ale Occidentului capitalist, este motorul marilor orașe chineze. Și, în timp ce America reflectă asupra celor 250 de ani ai săi de presupusă măreție, China privește cu nerăbdare spre următorii 250 de ani și se vede pe ea în fruntea lumii, scrie Amy Hawkins de la Beijing.

Mexic, atât de departe de Dumnezeu, atât de aproape de SUA 

Un citat atribuit fostului dictator mexican Porfirio Díaz surprinde relația complexă și adesea tensionată dintre Mexic și SUA: „Sărmanul Mexic, atât de departe de Dumnezeu, atât de aproape de SUA”. Vecinătatea dintre Mexic și SUA a însemnat încurcături constante asupra comerțului, imigrației și teritoriului. În 1846, forțele americane au invadat și au ocupat Mexicul, forțându-l în cele din urmă să cedeze mai mult de jumătate din teritoriul său.

Războiul mexicano-american este încă amintit cu amărăciune în Mexic, iar anul acesta Donald Trump a atins un punct sensibil când a sărbătorit „o victorie triumfătoare pentru suveranitatea americană”. Acest comentariu a fost interpretat ca o manifestare emblematică a atitudinii sale agresive față de Mexic.

În ultimele decenii, relațiile americano-mexicane s-au aflat pe un făgaș al cordialității și cooperării, atât în ​​ceea ce privește comerțul, cât și securitatea. Trump a încercat însă să joace rolul de „bătăuș” al Mexicului. Chiar în prima sa zi de mandat, liderul republican a semnat un ordin executiv în care a desemnat cartelurile mexicane de droguri drept organizații teroriste. „Mexicului nu-i va plăcea”, a spus el. Donald Trump a făcut presiuni apoi asupra președintei Claudia Sheinbaum ca să permită trupelor americane să intre în Mexic pentru a combate cartelurile, atingând un punct sensibil politic într-o țară care nu a uitat niciodată invazia din 1846.

Nu este surprinzător că opiniile despre SUA s-au prăbușit odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, aproape șapte din zece mexicani văzându-și vecinul nordic în mod nefavorabil. Trump „a folosit Mexicul ca pe o pinata politico-electorală, a denigrat imigranții mexicani, a transformat interdependența în armă și a amenințat că va recurge unilateral la forță”, comentează fostul ambasador în SUA Arturo Sarukhan. Acesta este „cel mai rău moment din relațiile dintre Mexic și SUA din istoria modernă”, apreciază el.

Ucraina și „aliatul ciudat” 

Într-o vizită surpriză efectuată la Kiev în 2023, Joe Biden l-a îmbrățișat pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-și manifesta sprijinul în fața atacului brutal al Rusiei. Această vizită părea să confirme că Ucraina, care de la prăbușirea Uniunii Sovietice fluctuase între vest și est, se afla în sfârșit în tabăra occidentală. Ani de zile, ucrainenii erau împărțiți în a privi către Statele Unite, ca far al democrației și al prosperității economice, sau în a rămâne în mrejele Rusiei. 

Oficialii americani care au servit la Kiev în anii 1990 își amintesc de o elită politică care slujea de buze aspirațiilor occidentale, dar care era încă înrădăcinată în moștenirea sovietică. Mai târziu, mulți ucraineni și-au dorit o cale de mijloc: relații bune atât cu estul, cât și cu vestul. Dar această ecuație a devenit foarte diferită după 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a declanșat un conflict în Donbas. Invazia la scară largă din 2022 a consolidat și mai mult direcția pro-occidentală, cu o identitate națională ucraineană mai puternică în care Statele Unite ar juca rolul de aliat principal. Apoi a venit realegerea lui Donald Trump, iar povestea s-a erodat. Un sondaj publicat săptămâna aceasta de Gallup arată că doar 7% din ucraineni aprobă conducerea SUA, față de 66% la începutul invaziei ruse la scară largă. 

Acest sondaj indică totodată că încrederea în SUA a scăzut în 140 de țări de la reinstalarea lui Trump la Casa Albă. Cu toate acestea, SUA rămân unul dintre cei mai valoroși aliați ai Ucrainei, chiar dacă unul „ciudat”, cu un lider de la Casa Albă care și-a insultat omologul ucrainean, i-a minimalizat șansele pe câmpul de luptă și a sugerat că a fost vina țării atacate că se află în război cu Rusia.

„În anii 1990, America părea o lume de vis”, spune Oleksandr, un inginer în vârstă de 62 de ani. „Dar acum, este greu să știi ce să mai crezi”, adaugă el. După patru ani de război, Ucraina este încă pe deplin conștientă de faptul că are nevoie de sprijinul aliaților pentru a continua să reziste în fața invaziei ruse, dar acum simte că ajutorul va veni în principal din Europa. 

„Pe măsură ce America pare să se retragă din colțul nostru, ne uităm mai mult la vecinii noștri din Occident”, scrie romancierul ucrainean Andrei Kurkov. „Vor fi ei capabili să intervină în golul lăsat de SUA? Nu știm, tot ce putem face deocamdată este să sperăm”, adaugă el, potrivit corespondentului de la Kiev, Shaun Walker.

Rusia încă speră să profite pe seama lui Trump 

Generații întregi de ruși au admirat și au urât deopotrivă SUA. Cetățenii sovietici au stat la coadă ore întregi pentru primul McDonald’s din Moscova și au prețuit blugii Levi’s de contrabandă, în timp ce propaganda de stat prezenta SUA drept arhitectul principal al nedreptății globale. Sub Vladimir Putin, această contradicție s-a adâncit. Țara portretizată la televiziunea rusă ca o putere ostilă și în declin era preferată de elita rusă pentru a-și cumpăra case, a-și trimite copiii la studii și a-și depozita averea. Odată cu reinstalarea lui Trump la Casa Albă, Kremlinul prezenta SUA „mai puțin ticăloasă și un potențial partener”. 

În paralel, Europa era numită principalul obstacol în calea păcii în Ucraina. „Bătrânul continent” – adesea cu Marea Britanie evidențiată – a fost acuzat în mod aberant de prelungirea războiului din Ucraina și de sabotarea eforturilor de îmbunătățire a relațiilor dintre Moscova și Washington. Putin a adoptat un ton cald față de Trump sub pretextul de a oferi „o nouă calitate” relațiilor ruso-americane. Kremlinul a insistat pe lângă administrația Trump ca Rusia să fie prezentată într-o imagine pozitivă și tratată ca o mare putere egală SUA, iar cele două țări să modeleze ordinea internațională în funcție de sferele lor de influență. Totuși, pe măsură ce administrația Trump a menținut sancțiunile impuse Rusiei, a continuat livrarea unui anumit ajutor pentru Ucraina și a dat puține semne că ar accepta cerințele fundamentale ale Kremlinului cu privire la Ucraina și împărțirea lumii, entuziasmul a început să se estompeze la Kremlin. 

Revenirea lui Trump nu a adus marea înțelegere dorită de Kremlin și simpatizanții săi. În schimb, Trump a ajuns să semene cu forța disruptivă pe care Putin și-a dorit atât de mult ca el să o întruchipeze. Washingtonul a început un război împotriva regimului din Iran și a exercitat presiuni asupra altor parteneri-cheie ai Moscovei, printre care Cuba și Venezuela. Administrația Trump și-a aprofundat, de asemenea, implicarea pozitivă în Armenia și Azerbaidjan – o regiune pe care Rusia a considerat-o mereu drept sfera sa naturală de influență. „Era ca și cum proiectul lui Putin de a submina ordinea mondială ar fi fost spulberat de o perturbare și mai mare”, constată analista Hanna Notte. În opinia analistului rus Dmitri Trenin, concluzia este evidentă pentru Moscova: „America nu este un mediator, ci un jucător-cheie în tabăra inamică”. Și totuși, Putin pare să nu renunțe la posibilitatea de a-l atrage pe Trump de partea sa. El a ținut să-l sune pe Trump de ziua sa de naștere și să vorbească din nou despre ridicarea relațiilor ruso-americane la un nou nivel. Cel puțin deocamdată, Kremlinul continuă să se comporte ca și cum președintele SUA ar putea fi încă convins să vadă lumea prin ochii Moscovei, scrie Pjotr Sauer, corespondentul The Guardian pentru Rusia.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente