UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacurile masive asupra Kievului. Pe de altă parte, armata ucraineană și-a continuat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești în noaptea de 9 iulie, vizând depozite de petrol din mai multe regiuni. Peninsula ocupată Crimeea e amenințată cu un blackout iminent. Mai mult, președintele SUA, Donald Trump, a calificat atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol din Rusia drept „o escaladare care ar putea contribui la încheierea războiului”.
Pe de altă parte, Moscova a calificat drept „iresponsabile” angajamentele asumate de NATO în favoarea Ucrainei în cadrul summitului din Turcia și amenință cu „consecințe catastrofale” acuzând din nou statele europene că s-ar pregăti „pentru un conflict armat cu Rusia”. Totodată, o analiză exclusivă de la BILD arata ca NATO are un plan secret de apărare împotriva unui atac al lui Putin, care include și Inteligența Artificială (IA). Între timp, Rusia se pregătește deja să se implice în următoarele alegeri din Republica Moldova, avertizează șeful serviciului de informații de la Chișinău.
UPDATE Rusia se pregăteşte deja să se implice în următoarele alegeri din Republica Moldova şi a intensificat deja campaniile de dezinformare şi încercările de influenţare a opiniei publice, a declarat joi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Alexandru Musteaţă, care a subliniat că scopul principal al acestor acţiuni este erodarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi în procesele democratice, într-un interviu acordat pentru Ziarul de Gardă.
UPDATE Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a comentat remarcile președintelui american Donald Trump despre posibilitatea impunerii unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei pentru a asigura securitatea. O astfel de inițiativă, a spus Peskov, ar implica operațiuni militare NATO pe teritoriul ucrainean, exact ceea ce vizează Operațiunile Militare Comune (JMO). „Aceasta este o declarație nouă. Nu au existat astfel de declarații până acum. Nimeni nu a discutat anterior problema închiderii spațiului aerian”, a declarat Dmitri Peskov într-o conferință de presă.
UPDATE Kremlinul a declarat joi că intensificarea loviturilor ucrainene împotriva Rusiei nu va face decât să „prelungească" războiul, după ce preşedintele american Donald Trump a sugerat că acestea ar putea presa Moscova să negocieze încetarea ostilităţilor, relatează AFP, conform Agerpres. „Cu cât mai mult ne va lovi regimul de la Kiev infrastructurile, cu atât mai mult vom extinde zona de securitate” pe front, a ameninţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Donald Trump a apreciat miercuri că o "escaladare" a loviturilor ucrainene ar putea "ajuta la încheierea" războiului declanşat de Rusia.
UPDATE Rusia ar putea lua decizia „escaladării” războiului din Ucraina prin inițierea unei noi etape, care să includă lovirea bazelor NATO din România sau țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune, folosite de armata ucraineană. Ideea apare într-un editorial publicat în revista Kommersant, semnat de un fost oficial al ministerului rus al Apărării, Andrei Ilnițki, notează Antena3.
UPDATE Autoritățile ucrainene au la dispoziție doar două luni pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Kremlinul ar putea decide o escaladare gravă a conflictului, a declarat președintele ceh Petr Pavel, într-un interviu pentru publicația The Telegraph, citat de RBC Ukraine. Pavel a afirmat că președintele rus Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pentru 20 septembrie. În opinia sa, este puțin probabil ca Putin să decidă să anunțe mobilizarea înainte de încheierea alegerilor parlamentare.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să accepte o soluție negociată pentru încheierea războiului din Ucraina, în ciuda demersurilor diplomatice inițiate de președintele american Donald Trump. Potrivit unei analize Reuters, bazată pe informații furnizate de trei surse apropiate Kremlinului, liderul de la Moscova este hotărât să continue ofensiva, iar în lunile următoare există posibilitatea unei noi escaladări a conflictului. Cele trei surse, care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că atacurile recente lansate de Ucraina asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii energetice din Rusia au întărit convingerea lui Vladimir Putin că obiectivele militare trebuie urmărite în continuare. Două dintre acestea afirmă că există „o mare probabilitate” ca Rusia să intensifice operațiunile militare în perioada următoare.
UPDATE Un cuplu rus a fost condamnat la închisoare de un tribunal din Polonia pentru spionaj în beneficiul Rusiei, a anunţat joi Parchetul polonez, informează Reuters, preluată de Agerpres. Bărbatul, identificat drept Igor R., a fost condamnat de un tribunal din oraşul Sosnowiec (sudul Poloniei) pentru participare la o schemă de trimitere a unui colet-capcană printr-un serviciu de curierat.
UPDATE Federația Rusă de Atletism susține că excluderea atleților ruși și belaruși din competițiile internaționale este discriminatorie. Potrivit Reuters, organizația a anunțat că a depus o contestație la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) și că a angajat avocați specializați pentru a susține apelul.
UPDATE Eficiența interceptării rachetelor balistice de către apărarea antiaeriană a Ucrainei a scăzut semnificativ în 2026, de la aproximativ 40% la începutul anului la aproape 0% la mijlocul verii, pe fondul deficitului de rachete interceptoare, relatează Forbes. Pentru a remedia situația, Kievul solicită Statelor Unite o licență pentru producerea locală a rachetelor Patriot. Totuși, potrivit Bloomberg, dezvoltarea unei astfel de capacități de producție ar dura ani, din cauza complexității sistemului, restricțiilor tehnologice impuse de SUA, lipsei componentelor și necesității de a crea infrastructura industrială și de a instrui personalul.
UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții cinci rachete balistice, două rachete antiradar și aproape 170 de drone. Apărarea aeriană ucraineană a distrus cele mai multe ținte în nordul, sudul și estul țării, dar cinci rachete și 20 de drone au lovit pe teritoriul țării.
UPDATE Prejudecățile președintelui SUA în ceea ce privește războiul dintre Moscova și Kiev l-au determinat să înțeleagă în mod fundamental greșit natura schimbătoare a conflictului. Ucraina a primit un avantaj nesperat de la Donald Trump în lupta contra lui Putin. Nepăsarea și disprețul lui Trump față de Kiev au lăsat libertatea trupelor Ucrainei să lovească adânc în interiorul Rusiei. Astfel, Zelenski a scăpat de strânsoarea lui Joe Biden, care nu-i permitea Ucrainei astfel de atacuri, de frica unei escaladări din partea Moscovei. Inovația, noile tehnologii și loviturile în profunzime din inima Rusiei încep să ofere Ucrainei un avantaj în lungul său război cu Rusia. Cu toate acestea, un factor, mai presus de toate celelalte, s-a dovedit esențial pentru a-i elibera pe ucraineni, astfel încât să poată elibera frâna de mână și să lovească direct orașele și economia de război a lui Vladimir Putin, potrivit iNews.
UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a oferit cadou celorlalţi lideri prezenţi la summitul NATO un pistol ţi muniţie, a făcut cunoscut miercuri prim-ministrul britanic Keir Starmer, notează AFP, preluată de Agerpres. Cu toate acestea, pistoalele ceremoniale de lux riscă să încalce limitele stricte privind valoarea cadourilor și este puțin probabil ca destinatarii să le păstreze pentru uz personal, a declarat unul dintre oficiali, citat de Politico.
UPDATE Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, i-a cerut președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, să își coordoneze cu Berlinul acțiunile, inclusiv pe cele îndreptate împotriva Rusiei, în vederea încheierii războiului din Ucraina. De asemenea, Merz a declarat că aliații europeni recunosc existența unui deficit de armament cu rază lungă de acțiune și doresc să îl elimine cât mai curând posibil. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute după summitul NATO de la Ankara, relatează Ukrinform.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat că atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia urmăresc să creeze panică în rândul populației, însă, în opinia sa, acest obiectiv este imposibil de atins. Liderul de la Kremlin a susținut că sistemul energetic al Federației Ruse dispune de „o rezervă foarte mare de reziliență”, capabilă să facă față acestor lovituri.
UPDATE Ucraina a anunțat că tocmai a stabilit recordul mondial pentru cel mai lung atac unidirecțional cu dronă, după ce a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Rusia - Omsk - la aproximativ 2.500 km de graniță. Putin este la ananghie, după ce Kievul a prezentat dovezile legate de atacurile sale cu drone asupra celor mai mari 11 rafinării din Rusia.Fiecare dintre cele mai mari 11 rafinării de petrol din Rusia a fost acum lovită. Acesta este punctul culminant al unei campanii a Kievului menite să erodeze constant fundamentul financiar al efortului de război al Rusiei, potrivit United24 Media.
UPDATE Noaptea trecută, o cisternă de la Depozitul de Petrol Tverskaia a luat foc în orașul Tver, după ce un atac cu drone a fost respins, confirmă guvernatorul regiunii Tver, Vitali Korolev. Declarația sa a indicat că incendiul este încă în curs de stingere, dar a fost menținut sub control și că „nu au existat victime printre civili sau personalul instalației”.
UPDATE Rusia a început să folosească cele mai noi avioane de vânătoare Su-57 într-un nou rol, cel de interceptare a dronelor ucrainene cu rază lungă de acțiune, echipându-le cu rachete aer-aer și sisteme electro-optice dedicate. Imagini recente și informații apărute după un atac asupra rafinăriei din Omsk confirmă schimbarea de tactică, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra unor ținte aflate la mare distanță de front, arată Defence Express.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că loviturile lansate de forțele ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia reprezintă „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” ca răspuns la continuarea războiului și la atacurile rusești. Potrivit liderului de la Kiev, în ultimele zile au fost vizate două baze petroliere din regiunile Stavropol și Tver, un depozit strategic de combustibil, o stație de pompare a petrolului din Ufa și un terminal petrolier din regiunea Rostov. Zelenski a afirmat că fiecare zi de prelungire a războiului trebuie „să aducă sentimentul războiului acolo de unde a început – în Rusia”, potrivit mesajului postat pe Telegram.
UPDATE Disputele dintre președintele SUA, Donald Trump, și ceilalți lideri din NATO au demonstrat forța democratică a alianței și ar trebui să servească drept lecție pentru președintele rus Vladimir Putin, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, după summitul de la Ankara, transmite Rador.
UPDATE „Fisurile” din cadrul NATO nu au dispărut, în ciuda faptului că liderii ţărilor europene şi ai Canadei şi-au demonstrat fără rezerve loialitatea faţă de Statele Unite la summitul alianţei, a declarat miercuri seara purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe.
UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat drept „iresponsabile” angajamentele asumate de NATO în favoarea Ucrainei în cadrul summitului din Turcia, acuzând totodată statele europene că se pregătesc „pentru un conflict armat cu Rusia”, notează AFP. „Este păcat, pentru că, dacă strategii NATO s-ar fi oprit și s-ar fi gândit măcar o clipă, poate nu ar fi luat astfel de decizii iresponsabile, care ar putea duce la o catastrofă nu doar pentru alianță, ci pentru întreaga lume”, a spus Zaharova, într-un comunicat publicat pe site-ul ministerului.
UPDATE Întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump, desfășurată ieri la Ankara, ar putea fi cea mai reușită de până acum, a declarat adjunctul șefului Oficiului Prezidențial al Ucrainei, Serhii Kîsliția. Potrivit acestuia, discuțiile au fost constructive și au durat aproximativ 45 de minute în prezența jurnaliștilor. Oficialul a anunțat, de asemenea, progrese în negocierile privind obținerea licențelor pentru producerea în Ucraina a sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.
UPDATE Prin intenția de a aloca 3,5 % din produsul intern brut pentru apărare până în 2029, Berlinul răspunde așteptărilor aliaților săi, care îi cer de ani de zile să-și asume mai mult responsabilitățile pe scena internațională. Însă această reînarmare reînvie vechi temeri, în special în Franța, Italia și Polonia, scrie Le Monde.
UPDATE Forţele ruse încearcă să contracareze atacurile ucrainene cu drone cu rază medie de acţiune prin camuflarea transporturilor şi instalarea unor sisteme puternice de bruiaj pentru a perturba sistemul de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk, au declarat pentru Reuters comandanţi şi piloţi ucraineni de drone, notează Digi24.
UPDATE Creșterea rapidă a industriei de apărare din Rusia, determinată de război, se apropie de limita sa, a declarat ministrul Industriei și Comerțului, Anton Alikhanov. El avertizează că unul dintre principalele motoare ale creșterii economice a țării începe să-și piardă din avânt, potrivit Digi24.
UPDATE Kievul amenință Crimeea ocupată de Rusia cu un blackout iminent. Forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au lovit un obiectiv-cheie al infrastructurii energetice care alimentează Crimeea ocupată din Federația Rusă. Potrivit comandantului Forțelor de Sisteme fără Pilot, Robert „Madiar” Brovdi, atacul din 8 iulie a vizat punctul principal de intrare a energiei electrice a podului energetic Kuban–Crimeea, precum și cinci substații electrice, un poligon militar și trei stații radar. Oficialul ucrainean afirmă că, în prima săptămână a lunii iulie, dronele ucrainene au lovit aproximativ 50 de noduri energetice din Crimeea și din sudul teritoriilor ucrainene aflate sub ocupație rusă.
UPDATE Trupele ruse au atacat, aseară, raionul Desneanski din capitala ucraineană Kiev cu drone. În urma impactului, ultimele etaje ale unui bloc de locuințe au fost avariate, iar un incendiu izbucnit într-un spațiu nelocativ a fost stins rapid de pompieri. Un copil cu răni provocate de cioburi a fost evacuat și preluat de echipajele medicale. Ulterior, salvatorii ucraineni au anunțat că două persoane au murit, iar alte 9 au fost rănite.
UPDATE Şeful Administrației Militare Regionale Donețk, Vadim Filașkin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a ucis patru locuitori ai regiunii. Oficialul a precizat, într-un mesaj transmis joi dimineaţă, că trei persoane au murit în Drujkivka și una în Kramatorsk. Alte şase persoane au fost rănite în Drujkivka și una în Sloviansk. Numărul total al victimelor atacurilor rusești în regiunea Donețk, de la începutul invaziei la scară largă, a ajuns, astfel, la 4.153 de morţi și 9.826 de răniţi. Acest bilanţ nu include şi victimele ostilităţilor din orașele Mariupol și Volnovaha.
UPDATE Bilanțul victimelor în urma atacului rusesc asupra orașului Harkov a crescut la 34 de răniți, potrivit celor mai recente informații furnizate de autoritățile ucrainene. Echipele de intervenție continuă operațiunile la locul bombardamentului, iar autoritățile verifică dacă sub dărâmături mai sunt persoane.
UPDATE Joi este zi de doliu la Odesa, în memoria victimelor atacului cu rachete lansat de Rusia pe 8 iulie, în urma căruia și-au pierdut viața patru persoane. „Cinstim memoria celor patru concetățeni ai noștri ale căror vieți au fost curmate fără milă de atacul inamic de ieri” – a scris pe Telegram şeful administrației militare a oraşului, Serhi Lisak. În urma atacului lansat de Rusia asupra Odesei pe 8 iulie, patru persoane au fost ucise, iar alte șase au fost rănite.
UPDATE Președintele belarus Aleksandr Lukașenko se află sub o presiune tot mai mare din partea celor două țări vecine aflate la război și face toate eforturile să nu-l supere pe aliatul său cel mai apropiat, liderul rus Vladimir Putin, dar nici să nu îl provoace pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, care a amenințat că va ataca activele militare și de securitate ale Rusiei de pe teritoriul Belarusului, scrie Digi24.
UPDATE Două petroliere au fost atacate de drone ucrainene în Marea Azov, a declarat joi guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusar. „Echipajele petrolierelor au fost evacuate. Un incendiu a izbucnit ca urmare a atacului cu dronă. Pe una dintre nave, focul continuă, pe cealaltă, flăcările au fost complet stinse”, a precizat Iuri Sliusar pe Telegram, notează Reuters preluată de Agerpres.
UPDATE Iahtul Graceful, pe care autoritățile americane îl asociază cu președintele rus Vladimir Putin, a fost relocat din Marea Baltică în portul Severomorsk, principala bază a Flotei de Nord a Rusiei, a informat radioteleviziunea daneză DR, preluată de The Moscow Times, în urma analizei imaginilor din satelit și a datelor de navigație de la MarineTraffic.
UPDATE Președintele american Donald Trump a evocat posibilitatea unei noi reduceri trupelor SUA din Europa în funcție de rezultatul unei înțelegeri privind anexarea Groenlandei la Statele Unite, relatează DPA, citată de Agerpres.
UPDATE Uniunea Europeană intenționează să adopte, săptămâna viitoare, sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, ca răspuns la recentele atacuri masive asupra Kievului. Potrivit unor surse proprii ale postului public Suspilne, ambasadorii statelor membre ale UE au discutat, în cadrul reuniunii de miercuri, noi propuneri privind extinderea listei de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive legat de respectarea integrității teritoriale a Ucrainei, notează Rador.
UPDATE Ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov, a semnat astăzi un Memorandum de Înțelegere între Bulgaria, Belgia și Olanda privind achiziționarea a șapte nave antimină, potrivit Rador.
UPDATE O analiză exclusivă de la BILD arata ca NATO are un plan secret de apărare impotriva unui atac al lui Putin. Documentele interne denumite „Eastern Flank Deterrence Initiative”, includ ca principale măsuri: monitorizarea permanentă a flancului estic al NATO, utilizarea Inteligenței Artificiale, partajarea instantanee a informațiilor între toate statele membre NATO, implementarea unui sistem denumit „Kill Web”, bazat pe principiul: „Vezi primul. Decizi primul. Loveşti primul.” În cazul unui conflict, primele care ar interveni ar fi sistemele fără pilot (drone, vehicule autonome şi roboţi tereştri), urmând ca tancurile, avioanele şi trupele să fie angajate ulterior, după ce forţele adverse au fost slăbite, scrie Monitorul Apărării și Securității. Monitorizare permanentă a flancului estic al NATO (de la Finlanda până la România) prin sateliţi, drone, roboţi tereştri şi alţi senzori este primordială pentru funcţionarea acestui plan. De asemenea, utilizarea Inteligenței Artificiale pentru analizarea în timp real a mişcărilor trupelor ruse şi identificarea rapidă a unor posibile intenții de atac ajută pentru o decizie rapidă. Partajarea instantanee a informaţiilor între toate statele membre NATO, astfel încât să poată fi ales rapid cel mai eficient mijloc de răspuns (drone, artilerie, rachete, război electronic sau capabilităţi cibernetice) scurtează timpul de reacţie, scrie AlephNews.
UPDATE Premierul Bulgariei, Rumen Radev, s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a discuta cooperarea dintre cele două ţări în domeniul energiei şi livrărilor de resurse energetice, inclusiv de gaze naturale, informează Serviciul de presă al Guvernului de la Sofia. Cei doi s-au întâlnit la Ankara, în marja summitului NATO, care se desfăşoară pe parcursul a două zile în capitala Turciei. Diversificarea energetică şi măsurile întreprinse pentru construirea unor noi coridoare energetice către Europa s-au numărat, de asemenea, printre principalele teme abordate în cadrul întâlnirii dintre Radev şi Zelenski, scrie Rador.
