În Republica Moldova există aproximativ 152 de întreprinderi de stat, la care se adaugă societăți pe acțiuni și alte entități în care statul deține participații. Deși unele dintre acestea plătesc salarii lunare de 100–160 de mii de lei, doar aproximativ 40% sunt profitabile, iar peste 90% din profit este generat de primele zece întreprinderi. Datele au fost prezentate în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.
„Noi avem 2 categorii de întreprinderi. Conform situației de la 1 ianuarie 2026, din cele 152 de întreprinderi de stat, 55 sunt profitabile și generează un profit net de circa 940 de milioane de lei, împreună. Dintre care, peste 90% sunt generate de top 10”, a declarat Serghei Merjan, director al Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, făcând referire la cel mai recent raport al organizației.
Potrivit Agenției Proprietății Publice (APP), Aeroportul Internațional Chișinău a încheiat anul 2025 cu un profit net de 711,9 milioane de lei, de aproape 14 ori mai mare decât cel al ocupantei locului doi, întreprinderea de stat MOLDATSA, care a raportat un profit de 52,3 milioane de lei. Pe locul al treilea se situează Nodul Hidroenergetic Costești, cu un profit de 49,1 milioane de lei.
În topul celor mai profitabile întreprinderi de stat se mai regăsesc Portul Fluvial Ungheni (29,6 milioane de lei), Fabrica de Sticlă din Chișinău (21,2 milioane de lei), Mileștii Mici (18,1 milioane de lei), Moldelectrica (10,8 milioane de lei), Poșta Moldovei (5,6 milioane de lei), Radiocomunicații (5,5 milioane de lei) și Direcția pentru exploatarea imobilului (5,2 milioane de lei).
La polul opus, Calea Ferată din Moldova a înregistrat în 2025 cea mai mare pierdere dintre întreprinderile de stat, de 89,98 milioane de lei. Pe locul al doilea în clasamentul pierderilor se află Editura „Universul”, cu un minus de 25,8 milioane de lei, urmată de Aeroportul Internațional Mărculești, care a raportat pierderi de 14,1 milioane de lei.
În topul celor mai păguboase întreprinderi de stat se mai regăsesc Colegiul Național de Viticultură și Vinificație (-11,5 milioane de lei), Î.S. pentru Silvicultură „Glodeni” (-5,3 milioane de lei), Moldaeroservice (-2,8 milioane de lei), Stațiunea Didactico-Experimentală din Stăuceni (-2,1 milioane de lei), Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul (-1,2 milioane de lei), Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” (-1,2 milioane de lei) și Stațiunea Didactico-Experimentală „Chetrosu” (-1,18 milioane de lei).
În opinia lui Alexandru Slusari, membru al Consiliului de Administrație al Energocom, situația este cauzată inclusiv de faptul că „statul nu este cel mai bun administrator”. În acest context, el consideră că autoritățile ar trebui să-și pună întrebarea „de câte întreprinderi are nevoie statul”.
„Statul trebuie să analizeze propriile puteri, situația din economie. Nu sunt de acord că statul în genere nu trebuie să aibă întreprinderi de stat”, a declarat Slusari.
Una dintre soluțiile luate în considerare de autorități este evaluarea întreprinderilor de stat în vederea identificării celor care pot fi privatizate, lichidate sau reorganizate.
„Triajul trebuie făcut în baza unui regulament elaborat încă în anul 2023, proces finalizat anul trecut. Acesta prevedea stabilirea a cinci categorii: 1) întreprinderi strategice, care nu pot fi supuse privatizării; 2) întreprinderi care trebuie reorganizate într-o altă formă juridică, inclusiv în servicii publice; 3) întreprinderi neprofitabile și nerelevante; 4) întreprinderi propuse pentru privatizare; 5) întreprinderi preluate de stat”, a explicat Merjan.
Recent, Guvernul a aprobat extinderea listei bunurilor proprietate de stat care pot fi privatizate, prin includerea a încă cinci întreprinderi. Potrivit autorităților, decizia urmărește atragerea investițiilor private, reducerea cheltuielilor suportate de stat și modernizarea companiilor.
Cea mai valoroasă dintre întreprinderile incluse pe listă este Î.S. „Fabrica de Sticlă din Chișinău”, a cărei valoare este estimată la aproximativ 773 de milioane de lei. Aceasta urmează să fie vândută prin concurs investițional, iar viitorul proprietar va trebui să respecte anumite obligații privind investițiile și dezvoltarea capacităților de producție.
Pe lista propusă pentru privatizare se mai regăsesc Î.S. „Hotelul Zarea”, Centrul de Instruire în Domeniul Relațiilor de Muncă, Î.S. „MoldData” și Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”.
