Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Autoritățile i-au înmânat o notă de protest după incidentul cu drona de tip Gheran-2, căzută în apropierea satului Copanca din raionul Căușeni.
Pe de altă parte, Ucraina acuză Rusia că a executat sute de prizonieri de război. ONU confirmă o creștere alarmantă, însă Moscova respinge acuzațiile. Între timp, liderul ucrainean Volodimir Zelenski anunță un „acord istoric” cu președintele american Donald Trump. Totodată, o rafinărie Gazprom în flăcări după un atac al dronelor ucrainene, la o distanță record de 1.400 de kilometri de la linia frontului ucrainean.
UPDATE Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial un nou capitol în cadrul negocierilor de aderare, cel referitor la politica externă. Evenimentul, supranumit pe coridoarele europene „Super Tuesday” (Super Marți), reprezintă un succes diplomatic, însă realitatea din spatele ușilor închise este mult mai nuanțată și plină de tensiuni politice, relatează Radio Europa Liberă. Această evoluție vine la exact o lună după așa-numita „Mega Monday” (Mega Luni) din 15 iunie, moment în care blocul comunitar a deblocat oficial negocierile cu cele două state, după ani de impas. Tot atunci, Muntenegru a reușit să închidă două capitole importante, ajungând la jumătatea drumului pentru a deveni cel de-al 28-lea membru al UE.
UPDATE Rusia a desfășurat pentru prima dată un exercițiu cu foc real, fără anunț prealabil, pe Lacul Peipus, la doar câțiva kilometri de granița cu Estonia, a declarat ministrul Apărării al țării baltice membră în NATO, Hanno Pevkur.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea elitelor economice și politice din Rusia, în contextul în care războiul cu Ucraina continuă să afecteze economia și infrastructura energetică a țării. Un oficial de rang înalt din Estonia susține că nemulțumirea față de liderul de la Kremlin crește inclusiv în cercurile apropiate puterii.
UPDATE Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei i-a povestit omologului său din Ciad despre „jocurile” europenilor, menite să submineze înțelegerile ruso-americane privind soluționarea conflictului din Ucraina Europenii încearcă să submineze acordurile ruso-americane privind soluționarea conflictului din Ucraina, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la finalul discuțiilor cu ministrul de Externe al Ciadului, Abdoulaye Sabre Fadoul, relatează TASS.
UPDATE Verhovna Rada, Parlamentul ucrainean, a aprobat proiectele de lege propuse de președintele Volodimir Zelenski pentru prelungirea cu încă 90 de zile a legii marțiale și a mobilizării generale. Noile măsuri vor intra în vigoare la 2 august și se vor aplica până la 31 octombrie 2026, potrivit Ukrainska Pravda.
UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că forțele ucrainene au lovit mai multe obiective strategice de pe teritoriul Rusiei, inclusiv două rafinării de petrol și nave ale așa-numitei „flote din umbră”, folosite pentru exportul de petrol rusesc. Liderul de la Kiev a reiterat că aceste operațiuni reprezintă „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” împotriva infrastructurii care susține războiul și a mulțumit unităților implicate pentru atacurile reușite.
UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a afirmat marți, jurnaliștilor de la Paris, că este puțin probabil ca pacea în Ucraina să fie restabilită în curând și că se așteaptă ca Moscova să prelungească ostilitățile cel puțin până în iarnă. El a menționat că a purtat discuții despre această situație atât cu șeful NATO, Mark Rutte, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „În acest moment, pare puțin probabil ca un armistițiu sau un acord de pace să fie încheiat în viitorul apropiat, având în vedere poziția rigidă a Rusiei și a lui Putin”, a declarat Tusk jurnaliștilor la Paris, potrivit Reuters. Premierul polonez a precizat că „toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.”
UPDATE Ministrul german de Externe Johann Wadephul s-a pronunţat luni, la Bruxelles, pentru o reorientare a apărării şi descurajării spre flancul nordic al NATO, în contextul creşterii ameninţării din partea Rusiei în regiune, transmite dpa. „Rusia este tot mai activă atât economic, cât şi militar, într-o regiune care este de maximă importanţă strategică pentru securitatea noastră”, a spus Wadephul, care a participat la Bruxelles la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. El a adăugat că Moscova nu va ezita să pună în practică provocări şi să lanseze atacuri hibride. De asemenea, China îşi consolidează sistematic prezenţa în Arctica, notează Digi24.
UPDATE Șeful celei mai importante forțe de drone a Ucrainei, Robert „Magyar” Brovdi, a spus că noua campanie de lovituri contra navelor rusești de pe Marea Azov are ca scop paralizarea „flotei fantomă” cu ajutorul căreia Rusia își exportă petrolul. Într-o postare pe X, șeful Brigăzii 414, „Păsările lui Magyar” a spus că în ultimele 9 zile au fost lovite cu drone 116 nave de pe Marea Azov. Totalul a ajuns la acest bilanț după ce în noaptea de luni spre marți au fost atacate 5 petroliere, 5 nave de marfă uscată și 1 remorcher.
UPDATE Flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, inclusiv România, se confruntă cu un val permanent de atacuri cibernetice orchestrate sau susținute de Federația Rusă, accentuat puternic după invadarea Ucrainei, a declarat Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
UPDATE Crimeea trebuia să fie cea mai mare realizare a președintelui rus Vladimir Putin — un bastion în războiul împotriva Ucrainei, o platformă de lansare pentru proiectarea puterii militare a Rusiei în întreaga Mare Neagră și un simbol intern al ambițiilor sale imperiale. Toate acestea sunt acum amenințate, în condițiile în care Ucraina obține controlul aerian asupra rutelor de acces către peninsula ocupată de Rusia, lovește logistica de aprovizionare și încearcă să izoleze și să slăbească forțele ruse din sud, scrie Politico. „Crimeea este cheia de aur a ambițiilor imperiale ale Rusiei”, a declarat Ilia Pavlenko, fost adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei.
UPDATE Avertismente recente ale serviciilor de informații din Letonia, Polonia și alte surse NATO sugerează că Rusia ar putea pregăti provocări la adresa statelor baltice sau a Poloniei printr-o operațiune de tip „Calul Troian”. Este puțin probabil ca pericolul să se manifeste inițial printr-o invazie convențională. Acesta ar putea debuta cu acte de sabotaj, utilizarea dronelor, perturbarea infrastructurii, instigarea la tulburări sociale și incidente deliberat ambigue, menite să testeze capacitatea NATO de a identifica un atac înainte de a fi nevoită să reacționeze la acesta, scrie Kiev Post. Rusia nu trebuie să lanseze o invazie de amploare pentru a sfida NATO. Trebuie să identifice pragul sub care alianța ezită și peste care încep să se răspândească teama, perturbările și dezbinarea politică. notează publicația citată.
UPDATE Doi cetăţeni ai Republicii Moldova, care ar fi acţionat la ordinele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), ar fi implicaţi în pregătirea unui atac cu drone asupra unei întreprinderi strategice din regiunea Moscovei, a anunţat, marţi, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), relatează agenţia TASS. Chișinăul și Kievul nu au comentat, deocamdată, informațiile.
UPDATE Armata Ucrainei a explicat scopul înființării noului Comandament pentru lovituri cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei și ce unități vor intra în componența acestuia. Potrivit unui comentariu acordat RBC-Ucraina de purtătorul de cuvânt al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, Dmitro Lihovi, armata ucraineană lovește de mult timp, în mod sistematic, ținte ale inamicului pe întreaga adâncime a dispozitivului său operativ și strategic, iar aceste operațiuni sunt extinse în permanență, relatează Rador.
UPDATE O anchetă de corupție a stat la baza noii remanieri guvernamentale din Ucraina, preşedintele Volodimir Zelenski anunţând duminică schimbări în cadrul administraţiei sale. Acuzaţii iminente de delapidare aduse ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olga Stefanişîna, par să fi grăbit decizia de a remania guvernul la doar un an de la ultima reorganizare, relatează POLITICO.
UPDATE Prim-ministra Ucrainei, Iulia Sviridenko, a declarat că și-a depus demisia în urma unei discuții pe care a avut-o cu președintele Volodimir Zelenski pe 12 iulie. Aceasta a declarat că motivul demisiei sale este necesitatea reînnoirii Cabinetului de Miniștri. Sviridenko a făcut declaraţii în acest sens, marţi, în cadrul ședinței unei comisii parlamentare.
UPDATE Rusia a atacat Kievul cu o rachetă balistică în timpul nopții, iar în cartierele Holosiivskîi şi Darnîțkîi au izbucnit incendii, anunţă Ukrinform. Șase explozii a fost auzite marți, la scurt timp după miezul nopții. Mai multe depozite au luat foc, dar nu s-au înregistrat victime, relatază Ukrainska Pravda. O alertă de raid aerian a fost anunţată la Kiev şi în mai multe regiuni ale Ucrainei.
UPDATE Forțele rusești au lovit o navă civilă în apropierea portului ucrainean Odesa de la Marea Neagră, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, pentru Reuters. Pletenciuk nu a raportat victime în atac.
UPDATE Autorităţile ruse au anunţat marţi că se pregătesc să redirecţioneze transporturile de cereale din Marea Azov, după ce mai multe nave au fost atacate pe mare de ucraineni, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la o rută prin care, în mod normal, se derulează aproximativ sfert din exporturile de cereale ale Rusiei, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
UPDATE Uniunea Europeană şi Ucraina au deschis marţi un nou cluster al negocierilor de aderare, referitor la relaţiile externe, un nou pas către integrarea ţării în structurile europene, a anunţat preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, transmit agențiile de știri AFP şi dpa, citate de Agerpres.
UPDATE Drone ale forțelor armate ucrainene au atacat, în noaptea de 14 iulie, unul dintre cele mai mari complexe petrochimice din Rusia, Gazprom Neftekhim Salavat, situat în Bașchiria, potrivit canalelor ucrainene de monitorizare. Din imaginile publicate reiese că la obiectivul aflat la 1.500 de kilometri de granița cu Ucraina a izbucnit un incendiu, relatează The Moscow Times.
UPDATE Zeci de agenți ruși expulzați din state occidentale după invazia Rusiei în Ucraina și-ar fi relocat activitatea în Japonia, profitând de vulnerabilitățile sistemului de contraspionaj al țării și de accesul la tehnologii avansate care pot avea utilizări militare, relatează The New York Times, citând actuali și foști oficiali din serviciile de informații occidentale.
UPDATE Matthew Bryza, fost membru al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, consideră că președintele Donald Trump s-a apropiat mai mult de Ucraina deoarece vede din ce în ce mai mult Kievul ca fiind partea care câștigă avânt strategic, iar Rusia ca fiind probabilul învins în propriul său război, relatează Kyiv Post.
UPDATE Comandantul brigăzii „Anna de Kiev”, o unitate de elită formată parţial în Franţa şi deja afectată de scandaluri, a fost arestat împreună cu mai mulţi membri ai unităţii sale, fiind suspecţi într-un caz de dublă omucidere în Ucraina, a anunţat luni preşedintele ucrainean, potrivit AFP.
UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a promis victoria în Ucraina în cadrul primului eveniment electoral la care a participat în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie, în care partidul Kremlinului, Rusia Unită, încearcă să recâştige majoritatea. La acest eveniment din cadrul forumului "Totul pentru victorie", organizat luni de platforma Frontul Popular, Putin a declarat că trupele ruse avansează pe front, în timp ce economia ţării se dezvoltă în pofida obstacolelor impuse de Occident, potrivit EFE, citată de Agerpres.
UPDATE Președintele Vladimir Putin a declarat că răspunsurile Federației Ruse la atacurile „inamice“, din ultimele săptămâni, vor fi simetrice și de câteva ori mai puternice. Rusia va răspunde cu lovituri similare, dar mai puternice, la orice atac asupra teritoriului rus, a declarat liderul de la Kremlin, scrie Gândul.
UPDATE Ziarul rus Vzgliad a publicat cea mai recentă ediție a „Clasamentului guvernelor neprietenoase”, o evaluare proprie a statelor considerate ostile de Moscova. Germania, Letonia, Marea Britanie, Estonia și Franța ocupă primele poziții, pe fondul criticilor Rusiei față de sprijinul militar acordat Ucrainei și față de exercițiile NATO desfășurate în apropierea granițelor ruse și belaruse. România este inclusă în clasament pe poziția a opta, alături de Canada și Olanda, cu un indice de „neprietenie” de 60 de puncte.
UPDATE Forţele Aeriene ale Ucrainei au raportat că, în noaptea de luni spre marţi, Rusia a atacat teritoriul ucrainean cu 10 rachete şi 135 de drone. Apărarea antiaeriană a reușit să neutralizeze majoritatea mijloacelor de atac folosite de ruşi. Potrivit raportului armatei, Rusia a atacat Ucraina cu opt rachete balistice Iskander-M/S-400, două rachete aer-sol Kh-59/69 şi 135 de drone Shahed, Gerbera, Italmas, Banderol şi Parodia. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât/neutralizat cinci rachete balistice Iskander-M/S-400, două rachete Kh-59/69 şi 108 drone. Totodată, au fost consemnate o lovitură directă efectuată de o rachetă balistică şi lovituri efectuate de 25 de drone în 17 locații, precum şi fragmente de drone sau rachete căzute în 10 zone din Ucraina. Informațiile referitoare la celelalte două rachete balistice sunt în curs de verificare, scrie Rador.
UPDATE Armata ucraineană accelerează utilizarea dronelor terestre pe linia frontului, pe măsură ce câmpul de luptă devine tot mai periculos pentru militari. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, în luna iunie au fost executate peste 16.600 de misiuni cu vehicule robotizate fără echipaj, de peste două ori mai multe decât la începutul anului.
UPDATE Structuri afiliate Rusiei au desfășurat o campanie amplă de dezinformare pe rețelele sociale, menită să discrediteze principalele partide politice din Germania înaintea alegerilor, potrivit unei analize semnate de profesorul de comunicare digitală Christian Stöcker, de la Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a ajuns la un acord istoric cu președintele american Donald Trump privind licențele de producție pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, un proiect pe care Kievul îl consideră esențial pentru consolidarea securității Ucrainei și a Europei. Într-un mesaj publicat pe X după reuniunile din cadrul Coaliției celor dispuși, Zelenski a declarat că echipele celor două state lucrează deja la implementarea acordului. „Președintele Trump și cu mine am ajuns la un acord important privind licențele de producție a sistemelor Patriot. Echipele noastre lucrează acum la punerea în aplicare a acestui acord politic cu adevărat istoric. Am depus eforturi în acest sens de foarte mult timp”, a transmis liderul ucrainean, scrie G4media.
UPDATE Un avion rusesc de comandă aeriană Tupolev Tu-214PU, numit în mod simbolic „Avionul Apocalipsei”, a aterizat luni la Teheran în contextul escaladării conflictului militar dintre SUA și Iran. Potrivit publicației Times of India, acest lucru reiese din datele publice de urmărire a aeronavelor, dar oficialii de la Kremlin nu au oferit vreo explicație privind scopul acestui zbor.
UPDATE Două femei au fost rănite, marţi dimineață, în raionul Nijin, din regiunea ucraineană Cernihiv, în urma unui atac cu dronă lansat de armata de invazie a Rusiei. Potrivit Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Situații de Urgență (DSNS), o dronă rusească a lovit o locuință. În urma impactului, a izbucnit un incendiu, care a fost stins prompt de echipele de intervenție. Cele două persoane rănite au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale, notează Rador.
UPDATE Kievul a fost atacat din nou de forțele ruse. În urma loviturilor au izbucnit incendii în sectoarele Golosiivski și Darnîțki ale capitalei ucrainene. Potrivit autorităților locale, în sectorul Golosiivski, în urma impactului, a luat foc un depozit, iar incendiul a fost ulterior lichidat. În sectorul Darnîțki, au fost raportate incendii la mai multe automobile aflate pe un teren deschis, focul fiind de asemenea stins. Într-o altă zonă a fost identificat un crater format în urma exploziei, iar geamurile clădirii principale și ale unei construcții auxiliare de pe teritoriul unei școli-internat au fost deteriorate. De asemenea, în alte două locații au fost înregistrate căderi de fragmente în curtea unui bloc de locuințe și pe o casă particulară. Nu au fost raportate incendii în aceste cazuri.
UPDATE „În urma atacurilor din regiunea Harkov, șapte persoane au fost rănite, inclusiv un copil. Au fost avariate locuințe, o stație de alimentare cu carburanți și infrastructura feroviară. În regiunea Cernihiv, trei persoane au fost rănite. Rușii au avariat o casă de locuit și obiective ale rețelei electrice, lăsând mii de familii fără curent. În prezent, sunt în desfășurare lucrări de reparație pentru restabilirea cât mai rapidă a alimentării cu energie electrică. Un bloc de locuințe din Zaporijjea a fost, de asemenea, avariat. Rusia a lovit Kievul cu rachete balistice. În capitală au fost avariate 16 obiective, inclusiv o școală și o întreprindere. Totodată, au fost atacate obiective de infrastructură critică din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk, Jitomir și Odesa”, a precizat Volodimir Zelenski.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia a atacat Ucraina cu 135 de drone și 10 rachete de diferite tipuri și a îndemnat Uniunea Europeană să adopte cât mai curând cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse. „Presiunea asupra Rusiei trebuie să fie mai mare. Nu mai este timp de pierdut”, declară Volodimir Zelenski, după atacul nocturn.
UPDATE Dronele ucrainene au zburat peste 12 ore până să ajungă să-și plieze aripile și să se izbească de rafinăria de petrol din Omsk, un oraș din Siberia. Drumul parcurs de ele a fost cea mai lungă rază de până acum a unui atac al armatei urcrainene, acesta echivalând cu traversarea de trei ori în lungime a Marii Britanii, scrie The Telegraph, citat de Rador.
UPDATE Serghei Korețki, directorul Naftogaz, este favorit pentru funcția de premier al Ucrainei, potrivit presei de la Kiev. Managerul din energie nu are o carieră politică, dar conduce una dintre cele mai importante companii ale statului ucrainean și este implicat în proiecte energetice care privesc și România.
UPDATE Un raport recent al Organizației Națiunilor Unite confirmă o creștere semnificativă a execuțiilor documentate ale militarilor ucraineni capturați, anunță Euronews. Rusia respinge acuzațiile, însă numărul investigațiilor deschise de procurorii ucraineni și concluziile ONU alimentează temerile privind posibile încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, mai scrie Euronews.
UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, va participa miercuri, 15 iulie, la a cincea ediție a Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est, care va avea loc la Kiev, ca urmare a invitației adresate de omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat marți, 14 iulie, Administrația Prezidențială de la București. Pe agenda reuniunii se află sprijinul pentru Ucraina, securitatea regională și integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova.
UPDATE Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat marți, la ora 10:00, la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Deocamdată, MAE nu a comunicat motivul convocării. Convocarea are loc la scurt timp după ce, în noaptea de duminică spre luni, o dronă rusească s-a prăbușit în apropierea localității Copanca, din raionul Căușeni. În urma investigațiilor efectuate de specialiștii Batalionului Geniu „Codru”, s-a stabilit că aparatul este o dronă de tip Gheran-2, folosită de Federația Rusă în atacurile lansate asupra Ucrainei.
UPDATE Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a declarat că locul țării sale nu este în "Coaliția de Voință" și a susținut că Sofia nu ar trebui să participe la o inițiativă ai cărei membri susțin continuarea ajutorului financiar și militar pentru Ucraina, scrie Novinite. Radev a făcut declarațiile la Paris, înaintea paradei militare organizate de Ziua Națională a Franței. El a spus că a primit personal din partea președintelui Emmanuel Macron invitația de a participa la coaliție, dar că Bulgaria nu se va alătura unui format orientat spre acordarea unui sprijin militar suplimentar Kievului, scrie Antena3.
UPDATE Franţa şi Ucraina au încheiat luni o "foaie de parcurs" prevăzând achiziţionarea de către Kiev a 16 avioane de luptă Rafale cu armamentul aferent, "dintre care primele urmează să zboare pe cerul ucrainean din anii 2028-2029", a anunţat preşedintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP. Pentru a întări apărarea antiaeriană a Ucrainei, Kievul se va dota de asemenea cu o "primă serie de baterii SAMP/T de nouă generaţie care tocmai au completat sistemele ce vor fi livrate împreună cu rachetele lor în săptămânile următoare", a adăugat şeful statului francez la finalul summitului ţărilor din "Coaliţia de Voinţă" la Paris.
UPDATE „Coaliția antirachetă balistică pur defensive” este formată din nouă parteneri ai Kievului: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Aceste țări vor sprijini sistemul de apărare antirachetă „Project Freyja”, condus de Ucraina și dezvoltat de producătorul de rachete Fire Point, scrie POLITICO.
UPDATE Ucraina și nouă țări partenere europene au convenit să înființeze Coaliția Antirachetă Balistică pentru a consolida capacitățile de apărare antirachetă ale Europei. Anunțul a fost făcut de Palatul Élysée luni seara, prin intermediul unui comunicat de presă. Inițiativa vine în încercarea de a reduce dependența Ucrainei de SUA privind rachetele de interceptare Patriot PAC-2 și PAC-3. În ultimele luni, Ucraina a ajuns la un nivel scăzut al stocurilor de rachete de interceptare și nu a mai putut doborî rachetele balistice lansate de Rusia. Penuria de armament a intensificat, în aceste condiții. eforturile Kievului de a dezvolta capacități proprii.
UPDATE Republica Moldova a participat pentru prima dată la reuniunea Coaliției de Voință, desfășurată la Paris. În discursul său, președinta Maia Sandu a reafirmat sprijinul țării pentru Ucraina și a pledat pentru intensificarea ajutorului acordat Kievului. Maia Sandu a declarat că prezența Republicii Moldova în cadrul Coaliției reprezintă o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei încă de la începutul războiului.
UPDATE „Trebuie să ne pregătim încă de acum pentru iarna următoare”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cerând partenerilor internaționali un pachet de rachete pentru apărarea antiaeriană. Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina are nevoie de 100 de rachete pentru sistemele Patriot pe lună, respectiv 300 de rachete pentru perioada de iarnă, pentru a-și consolida capacitățile de protecție. „Dacă vom avea suficiente mijloace de apărare pentru iarnă, Rusia va avea mult mai puține motive să prelungească războiul până în sezonul rece”, a spus Zelenski, adăugând că operațiunile ucrainene cu rază lungă și medie de acțiune vor continua și vor fi intensificate.
UPDATE „În prezent, în Ucraina se întâmplă să nu avem rachete suficiente pentru a doborî țintele balistice”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, anunțând lansarea programului antirachetă FREYJA. Liderul de la Kiev a precizat că inițiativa urmărește dezvoltarea unui sistem extins de apărare antirachetă, prin coordonarea eforturilor politice, guvernamentale și industriale, cu participarea unor companii europene din domeniul apărării.
UPDATE „Republica Moldova și Macedonia de Nord s-au alăturat Coaliției Voluntarilor”, a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, după reuniunea formatului, precizând că la întâlnire au participat reprezentanți ai 40 de state. Liderul de la Kiev a subliniat că această cooperare, alături de partenerii europeni și Statele Unite, contribuie la apropierea sfârșitului războiului și că presiunea asupra Rusiei trebuie intensificată.
