Ex-șeful Direcției 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și patru dintre subalternii săi au fost recunoscuți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței, în așa-numitul dosar al interceptărilor. Sentința a fost pronunțată pe 20 august 2026 de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, instanța i-a liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.
Totodată, instanța a admis parțial acțiunile civile înaintate de părțile vătămate și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați, a unor despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune. Cei 14 reclamanți care au susținut acțiunile civile urmează să primească între 35.000 și 40.000 de lei fiecare, suma totală acordată fiind de 495.000 de lei.
Potrivit probelor administrate de Procuratura Anticorupție, fostul șef al Direcției nr. 5 ar fi organizat, în perioada 2017–2018, prezentarea unor date și materiale factologice neveridice privind presupuse dezordini în masă, inclusiv informații despre persoanele care urmau să participe la aceste evenimente și datele lor de contact.
Ulterior, ofițerii de investigații vizați, la indicația și sub controlul direct al acestuia, ar fi prezentat procurorilor din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) rapoarte în trei cauze penale. Potrivit procurorilor, în aceste cazuri nu erau întrunite cumulativ condițiile legale privind necesitatea și proporționalitatea măsurilor speciale de investigații solicitate.
Astfel, ar fi fost cerută inițierea și, ulterior, prelungirea unor măsuri precum interceptarea și înregistrarea comunicărilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice, precum și documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice. Aceste măsuri ar fi vizat mai multe persoane, inclusiv activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.
Rapoartele prezentate procurorilor PCCOCS și, ulterior, judecătorilor de instrucție ai Judecătoriei municipiului Chișinău au stat la baza emiterii unor încheieri prin care a fost autorizată efectuarea măsurilor speciale de investigații solicitate.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, evenimentele de protest invocate drept temei pentru inițierea urmăririi penale fie nu au avut loc, fie au fost autorizate conform legii, fie nu au fost însoțite de acte de violență. Totodată, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu ar fi fost demonstrată prin probe.
Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.
Scandalul interceptărilor a izbucnit în iunie 2019, când portalul de investigații RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că, în perioada guvernării democrate, mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale ar fi fost interceptați și filați. În vizorul procurorilor și polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-ar fi fost monitorizată și viața privată, inclusiv prin instalarea de microfoane și camere video în locuințe. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a criticilor guvernării democrate ar fi fost acoperită procedural prin trei dosare penale, inițiate în baza unor mesaje publicate pe Facebook sau a unor declarații făcute în cadrul conferințelor de presă.
