„Anexare”, „trădare” și „Unire la foc încet” - sunt scenariile lansate de unii politicieni după ce românul Claudiu Năsui a fost propus ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Analistul politic Mihai Isac explică însă că o asemenea numire nu înseamnă nici transfer de suveranitate, nici declanșarea unei proceduri de reunificare. Potrivit lui, propaganda pro-rusă încearcă să transforme orice apropiere de România și de spațiul european într-o amenințare la adresa independenței Republicii Moldova, mutând discuția de la ceea ce ar trebui, de fapt, analizat: competențele, politicile și rezultatele viitorului ministru.
Năsui a declarat că își dorește ca Republica Moldova să devină „cea mai primitoare țară pentru antreprenori” și s-a pronunțat pentru piață liberă, proprietate privată și reducerea intervenției statului în economie. Mihai Isac spune că aceste viziuni, dar și experiența sa de ministru în România, pot și trebuie analizate critic. În schimb, o parte dintre reacțiile politice s-au concentrat pe originea sa și pe relația Republicii Moldova cu România:
„Propaganda pro-rusă nu urmărește evaluarea viitorului ministru. Ea încearcă să fixeze o regulă politică, Mai exact orice apropiere de România și de spațiul european trebuie prezentată drept ocupație, în timp ce independența ar fi autentică numai atunci când Republica Moldova rămâne izolată, vulnerabilă și prinsă în sfera de influență a Moscovei”.
„Manualul manipulării pro-ruse”
Igor Dodon l-a numit pe Năsui „demnitar sorosist”, a declarat că ar fi fost pus în funcțiune un „Plan B” și a vorbit despre „anexarea” Republicii Moldova de către România. „Se face Unirea pas cu pas, la foc încet”, a afirmat liderul socialiștilor.
Potrivit lui Mihai Isac, astfel de declarații mută discuția de la economie spre frica de pierdere a statalității:
„Avem aici aproape întregul manual al manipulării pro-ruse. Mai întâi, eticheta „sorosist” înlocuiește orice probă și îl prezintă pe adversar drept agent al unei rețele oculte. Apoi, apropierea de România este echivalată automat cu pierderea suveranității. În final, momentul ales înaintea Zilei Independenței este folosit pentru a provoca indignare. Astfel nu mai discutăm despre economie, ci despre „trădători”, „anexare” și dispariția statului”.
Analistul explică și că „Planul B” invocat de Dodon pornește de la o declarație anterioară a vicepremierului Eugeniu Osmochescu despre un scenariu ipotetic în care reunificarea ar putea fi analizată dacă aderarea la UE s-ar bloca după 2028. Premierul Vasile Tofan a precizat ulterior că Unirea nu reprezintă un „Plan B”, iar obiectivul Guvernului rămâne aderarea la Uniunea Europeană.
„Nominalizarea unui ministru nu reprezintă nici referendum, nici transfer de suveranitate și nici declanșarea unei proceduri de reunificare”, punctează Isac.
Critici au venit și de la Ion Ceban, Vlad Filat și Renato Usatîi. Ceban s-a întrebat dacă în Republica Moldova nu există specialiști pentru această funcție, Filat a vorbit despre „USR-izarea guvernării”, iar Usatîi a criticat rapiditatea acordării cetățeniei lui Năsui și a întrebat: „Din trei milioane de moldoveni, chiar să nu găsești un ministru?”.
În opinia lui Isac, aceste mesaje pot alimenta o altă narațiune: că moldovenii ar ajunge „cetățeni de mâna a doua” în propria țară, pentru că funcțiile importante ar fi oferite românilor. Analistul spune că un asemenea mesaj combină nemulțumirile sociale cu temerile legate de identitate și poate fi reluat de fiecare dată când un cetățean român ajunge într-o funcție publică la Chișinău.
Și rapiditatea cu care Năsui a primit cetățenia Republicii Moldova ar putea fi folosită pentru a alimenta suspiciuni, spune Isac. Analistul subliniază însă că obținerea cetățeniei îi permite juridic să ocupe funcția, dar nu este o dovadă a vreunui plan de anexare.
Un ministru venit din străinătate nu este o premieră
Nu este pentru prima dată când o persoană venită din străinătate ajunge ministru în Republica Moldova. În februarie 2015, în Guvernul condus de Chiril Gaburici, Stéphane Christophe Bridé, de origine franceză, a fost numit viceprim-ministru și ministru al Economiei. Acesta a rămas în funcție până în ianuarie 2016.
În cazul lui Năsui însă, Mihai Isac spune că nu doar originea sa română ar putea fi exploatată propagandistic, ci și domeniul pe care urmează să-l conducă:
„Orice eventuală privatizare din mandatul lui Năsui ar putea fi reinterpretată drept vânzarea Moldovei românilor, indiferent cine ar fi cumpărătorul”.
Năsui, „pericol”, trupele ruse - nu?
Isac atrage atenția și asupra unui dublu standard în discursul despre suveranitate al politicienilor pro-ruși. Un ministru cu cetățenie moldovenească este prezentat drept un pericol pentru independența țării, în timp ce prezența trupelor și munițiilor ruse în regiunea transnistreană este rareori întâmpinată cu aceeași indignare.
În concluzie, Isac spune că numirea lui Năsui trebuie judecată după ceea ce va face efectiv în funcție: după rezultate, transparență și efectele politicilor sale:
„Transformarea ei într-o dovadă că România anexează Republica Moldova apără monopolul propagandei ruse asupra definiției independenței. Mai exact, pentru Moscova, Chișinăul ar fi suveran numai atât timp cât nu se apropie prea mult de România și de Uniunea Europeană”.
TV8.md amintește că premierul Vasile Tofan a anunțat astăzi că Eugeniu Osmochescu va fi propus pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar românul Claudiu Năsui ar urma să preia portofoliul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Năsui a obținut cetățenia Republicii Moldova printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. În prezent, acesta este deputat în Parlamentul României din partea Uniunii Salvați România (USR). În perioada 23 decembrie 2020 - 8 septembrie 2021, Năsui a ocupat funcția de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în Guvernul condus de Florin Cîțu.
