Atacurile masive ale Rusiei în Ucraina continuă. Bombardamentele lansate de armata lui Vladimir Putin au rănit cel puţin opt persoane la Kiev. Se întâmplă după un val mortal de atacuri desfășurate joi în întreaga țară vecină, în urma căruia șapte persoane au fost ucise și peste 120 au fost rănite. În context, Polonia îl acuză pe Putin că repetă aceeași eroare strategică a Germaniei naziste, atunci când atacă orașe. Pe de altă parte, Ucraina continuă să lovească ținte din Rusia, iar forțele ruse anunță că au doborât peste noapte 777 de drone.
Ucraina a introdus un regim special de frontieră de-a lungul graniței cu Rusia și Belarus. Restricțiile se aplică pe o distanță de un kilometru lățime și vor rămâne în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență. Între timp, Polonia se așteaptă ca Rusia să-i atace punctele de trecere cu Ucraina, iar un fost ofițer superior de operațiuni al CIA are o avertizare pentru țările baltice.
UPDATE Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, afirmă că nu există dovezi care să lege drona rusească ce a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova de avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar avertizează că astfel de incidente devin tot mai periculoase pentru aviația civilă.
UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a declarat că o „ameninţare directă” a fost dejucată miercuri noaptea la un punct de trecere a frontierei cu Ucraina şi a avertizat că în viitorul apropiat ar putea avea loc noi incidente legate de Rusia. Declaraţiile sale vin la doar o zi după ce o dronă rusească a lovit un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina şi Republica Moldova, provocând moartea a două persoane şi rănirea altor câteva.
UPDATE Comisia Europeană a aprobat vineri o nouă tranșă, de 6,1 miliarde de euro, din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei. Una dintre condițiile atașate acordării împrumutului este să se acorde prioritate echipamentelor fabricate în UE. Un sistem antiaerian european comparabil cu sistemul american Patriot este sistemul franco-italian SAMP/T, dar disponibilitatea acestuia este redusă. Prin urmare, statele UE au acceptat o derogare de la condițiile împrumutului, astfel încât Ucraina să poată cumpăra cu aceste fonduri interceptoare Patriot, în valoare de 3,2 miliarde de euro, sumă ce se regăsește în noua tranșă de 6,1 miliarde de euro, scrie Agerpres.
UPDATE Rusia nu va putea distruge toate depozitele din Ucraina, iar pentru acest lucru i-ar trebui decenii, susține Ruslan Șostak, fondator și coproprietar al rețelei de magazine alimentare Varus. Potrivit acestuia, în anii de război la scară largă, forțele ruse au distrus mai puțin de 50% dintre depozitele de clasă superioară din Ucraina, cu o suprafață totală de aproximativ 2,1 milioane de metri pătrați. În prezent, în țară mai există circa 2,9 milioane de metri pătrați de astfel de spații, precum și zeci de milioane de metri pătrați de depozite din alte categorii. Șostak afirmă că, în condițiile actuale, distrugerea tuturor depozitelor ucrainene este imposibilă, potrivit ObozrevatelUA.
UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 161 de drone și cu o rachetă de croazieră lansată de pe o dronă. Apărarea aeriană a distrus 138 de drone. Au fost înregistrate lovituri în 19 locuri, au comunicat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.
UPDATE Președintele Rusiei a sosit în capitala Indiei, Delhi, înaintea summit-ului BRICS, care se anunţă dominat de războaiele din Orientul Mijlociu şi Ucraina, precum şi de provocările economice, relatează AFP. Putin a vizitat ultima dată India în decembrie 2025. Preşedintele rus şi omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, urmează să poarte discuţii cu premierul Indiei, Narendra Modi, în timp ce liderul chinez Xi Jinping este, de asemenea, aşteptat să participe la reuniunea de două zile.
UPDATE Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a făcut un comentariu dur la adresa dictatorului Federației Ruse. El consideră că Vladimir Putin a făcut o greșeală pe care a comis-o și Germania nazistă, comparând atacurile Rusiei împotriva Ucrainei cu bombardarea Londrei de către Germania nazistă. El susține că aceste atacuri nu fac decât să unească oamenii. După cum a remarcat Sikorski, primele rachete V2, adică rachete balistice, au fost lansate de Germania lui Hitler asupra Londrei abia în noiembrie 1944, provocând moartea a 10.000 de oameni, în timp ce războiul a fost totuși pierdut de regimul național-socialist, potrivit UNN, care citează Polsat News. Cred că Putin face aceeași greșeală pe care a făcut-o al Treilea Reich al Germaniei naziste când a bombardat Londra, a spus Sikorski. Sikorski a clarificat că greșeala constă în faptul că „în primul rând, atunci când se efectuează atacuri asupra unui oraș și 2-12 persoane sunt ucise pe zi, acest lucru nu afectează în niciun fel capacitatea armatei ucrainene de a apăra Donbasul”.
UPDATE Informații apărute în presă în august indicau faptul că Rusia importa benzină din India în premieră, însă cel mai recent raport al organizației Center for Research on Energy and Clean Air (CREA) menționează că Moscova a fost nevoită să apeleze și la Coreea de Sud și Turcia pentru importuri de carburant. Importurile de combustibil au crescut vertiginos, ajungând la 172.000 de tone în august – "de peste șapte ori mai mult decât recordul lunar anterior", se arată în raport. "Rusia a fost nevoită să importe combustibil din Coreea de Sud și să răscumpere benzină rafinată în India din propriul său țiței", notează raportul. Se pare că Turcia a început să livreze benzină Rusiei, primele transporturi sosind în această lună. Raportul menționează că atacurile ucrainene asupra industriei energetice ruse au "schimbat situația pentru cel mai mare exportator mondial de produse petroliere de odinioară".
UPDATE Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a ajuns la Kiev. „Bună dimineața din Kiev”, a scris șeful diplomației poloneze într-un mesaj publicat pe platforma X. Vizita are loc în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor diplomatice privind sprijinul european pentru Kiev.
UPDATE Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat pe 11 septembrie că țara sa „nu intenționează să atace pe nimeni”, deoarece înțelege că un astfel de pas ar fi „ca moartea” pentru Belarus. „Repet încă o dată: nu intenționăm să atacăm pe nimeni, suntem pragmatici”, a subliniat liderul belarus, citat de agenția Belta.
UPDATE Teritoriul Lituaniei ar putea intra în raza de acțiune a armelor nucleare ruse dacă Vilniusul va decide să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, a declarat pe 11 septembrie purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, pentru Pervîi Kanal. Declarația vine în contextul discuțiilor privind posibilitatea desfășurării unor arme nucleare în Lituania.
UPDATE Premierul Poloniei a dezvăluit că serviciile poloneze și ucrainene au dejucat o amenințare directă la adresa unui punct de trecere a frontierei dintre Polonia și Ucraina peste noapte, potrivit Polskieradio. „Ne așteptăm la acest tip de acțiune și în ceea ce privește trecerile frontierei cu Ucraina în alte țări, inclusiv Polonia”, a declarat Tusk. „Din păcate, am avut un semn de avertizare în acest sens, s-a încheiat fericit, dar trebuie să fim pregătiți pentru diverse provocări de acest fel, inclusiv de sabotaj intern”, a spus el. Presat cu privire la poziția Poloniei, Tusk a considerat că țara nu se uita la Bruxelles pentru ajutor, ci își asumă o povară în numele blocului comunitar.
UPDATE Noile încercări ale administrației lui Donald Trump de a obține o soluționare a războiului din Ucraina se lovesc de o realitate dificilă. CNN reamintește că, imediat după plecarea emisarilor americani de la Kiev, Rusia și-a reluat atacurile masive și provocările demonstrative, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele unor noi inițiative de pace și la disponibilitatea Moscovei de a face concesii în cadrul negocierilor. Kremlinul continuă să ceară demilitarizarea Ucrainei și cedarea unor teritorii pe care forțele ruse nu le-au ocupat, în timp ce administrația americană încearcă să găsească un compromis acceptabil pentru ambele părți. Cererile Moscovei rămân însă inacceptabile pentru Kiev și complică eforturile Washingtonului de a avansa negocierile pentru încheierea războiului.
UPDATE Comisia Europeană a reluat analiza unor variante care ar putea convinge guvernele statelor membre să aprobe folosirea activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. O tentativă anterioară în acest sens a fost blocată de Belgia, unde se află cea mai mare parte din cele 210 miliarde de euro reprezentând active ale Băncii Centrale a Rusiei imobilizate în Occident. Guvernul belgian a invocat lipsa unor garanții solide privind împărțirea riscurilor în cazul unor represalii juridice din partea Moscovei, scrie Financial Times.
UPDATE Fostul șef de stație al CIA Sean Wiswesser avertizează că țările baltice ar putea fi următoarea țintă a Rusiei, pe fondul unei descurajări NATO pe care o consideră insuficientă. Într-un interviu pentru KyivPost, Wiswesser susține că Moscova ar putea încerca o acțiune militară limitată în zona coridorului Suwałki, pentru a testa disponibilitatea NATO de a aplica Articolul 5. El afirmă că Rusia își reconstruiește rapid capacitățile militare și testează deja Occidentul prin sabotaje, atacuri cibernetice, incidente cu drone și operațiuni clandestine, motiv pentru care pledează pentru consolidarea descurajării prin arme cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, presiuni asupra sectorului energetic rus și confiscarea activelor suverane rusești înghețate în Europa.
UPDATE În perioada ianuarie–august 2026, autoritățile ruse au confiscat în favoarea statului active private în valoare de 980 de miliarde de ruble(n.red. aproximativ 10.201.840.000 de euro), conform constatărilor biroului de avocatură NSP („Nectorov, Saveliev și parteneri”) în urma analizei practicii judiciare, scrie Digi24.
UPDATE Numărul persoanelor rănite în urma atacurilor rusești cu drone asupra unor benzinării din Kiev a crescut la cinci, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei (DSNS). Printre victime se află și un salvator, care a fost rănit în timpul intervenției.
UPDATE Două lovituri au fost raportate asupra unor benzinării din Kiev, în districtele Dnipro și Obolon, potrivit autorităților locale. Informațiile preliminare indică faptul că exploziile au avut loc în timpul unui atac asupra capitalei ucrainene.
UPDATE Cel puțin 11 regiuni din Rusia au cheltuit 3,2 miliarde de ruble (aproximativ 40 de milioane de dolari) pentru tratarea militarilor răniți în spitale civile de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Potrivit datelor disponibile, pacienții militari beneficiază tot mai mult de prioritate în sistemul medical civil, în timp ce 19 regiuni ruse intenționează să reducă în 2026 cheltuielile pentru sănătate cu aproape 107 miliarde de ruble (circa 1,27 miliarde de dolari), scrie KyivPost.
UPDATE Atacurile Ucrainei în Rusia îl pun în mod clar în dificultate pe autocratul rus Vladimir Putin, a declarat John Lough, un fost oficial NATO care se află acum la Centrul pentru Noi Strategii Eurasiatice. „Aceste atacuri sunt dăunătoare pentru Putin - mai mult în ceea ce privește credibilitatea sa în fața elitelor decât în fața populației în general”, a spus Lough. „Ei își dau seama din ce în ce mai mult că războiul nu poate fi câștigat în termenii promovați și că el a afectat, în loc să îmbunătățească, securitatea Rusiei”, potrivit Politico.
UPDATE Rusia a afirmat vineri dimineață că a doborât peste noapte 777 de drone ucrainene deasupra a aproximativ cincisprezece regiuni și în Crimeea, atacuri care au provocat două victime, transmite AFP. Noul atac de mare amploare vine după ce, la începutul acestei luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că obiectivul este de 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la mare distanță în Rusia.
UPDATE Compania ucraineană Fire Point a confirmat că depozitul Ozon din orașul Saratov, Rusia, a fost lovit de drone FP-1. Informația a fost făcută publică după apariția unor relatări despre atacul cu drone asupra obiectivului. Potrivit companiei, activitatea depozitului va fi suspendată astăzi.
UPDATE Ucraina a introdus un regim special de frontieră de-a lungul graniței cu Rusia și Belarus. Restricțiile se aplică pe o distanță de un kilometru de la frontieră și vor rămâne în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, potrivit Guvernului ucrainean și RBC Ukraine. Noul regim interzice intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor în această zonă, precum și desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat.
UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia se așteaptă ca puncte de trecere a frontierei cu Ucraina să devină ținte ale Rusiei în următoare luni. S-a întâmplat cu punctul de trecere a frontierei Orlivka cu România, suspendat temporar din cauza unui atac rusesc, scrie NewsWeek.
UPDATE Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a României a detectat vineri dimineață, 11 septembrie, un grup de ținte aeriene la aproximativ 16 kilometri nord de Vâlcove, Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin RO-Alert, notează Adevărul.
UPDATE Forțele Aeriene ucrainene avertizaseră cu puțin timp înainte că drone rusești cu propulsie cu reacție se îndreptau spre capitală. Echipele de intervenție au fost mobilizate la blocul cu nouă etaje, unde autoritățile orașului au confirmat că cel puțin două persoane au fost rănite. Atacul a avut loc după loviturile de joi asupra unor orașe și comunități din întreaga Ucraină, inclusiv Pavlohrad, Dnipro, Kramatorsk, Sumî, Zaporojie, Odesa și Kiev.
UPDATE Forțele ruse au lansat un amplu atac aerian asupra Ucrainei pe parcursul a 24 de ore, culminând cu noi lovituri asupra capitalei în primele ore ale zilei de vineri, 11 septembrie, informează Kyiv Post. Atacul din timpul nopții a rănit cel puțin două persoane și a provocat un incendiu într-un bloc de locuințe cu nouă etaje din Kiev.
UPDATE Rusia reprezintă o ameninţare pentru viitoarele alegeri din cele mai mari democraţii europene, iar platformele de socializare trebuie să-şi intensifice lupta împotriva reţelelor de boţi ale Moscovei, a avertizat şeful agenţiei suedeze pentru combaterea dezinformării. Într-un interviu acordat POLITICO, Magnus Hjort, directorul general al Agenţiei suedeze pentru Apărare Psihologică, a declarat că alegerile reprezintă o „oportunitate” pentru maşinăria de război informaţional a lui Vladimir Putin de a încerca să polarizeze şi să divizeze societăţile europene, notează Digi24.
UPDATE Alexander Zanemoneţ, preot ortodox și istoric stabilit în afara Rusiei, a afirmat că decizia de a scoate la iveală rămășițele prințului, la aproape patru decenii după canonizarea lui Donskoi, pare să fi fost determinată de cerințele patriotismului de război. Într-un articol publicat de think tank-ul Carnegie, el a scris că, „în al cincilea an de război, conducerea Bisericii de la Moscova a început să se întrebe ce altceva ar putea face pentru a-și demonstra sprijinul față de ceea ce Rusia numește «operațiunea militară specială»”. Zanemoneţ susține că prezentarea lui Donskoi drept apărător al patriei se potrivește perfect cu insistența Kremlinului că Rusia se apără, și nu duce un război de agresiune împotriva unui stat vecin, notează Spotmedia.
UPDATE Biserica Ortodoxă Rusă a trimis pe frontul din Ucraina un fragment din rămășițele unui prinț războinic medieval, afirmând că relicva îi va „întări spiritual” pe soldații ruși și îi va ajuta să obțină victoria. Un fragment din mâna dreaptă a lui Dmitri Donskoi, prințul rus din secolul al XIV-lea venerat pentru victoria sa asupra Hoardei de Aur mongole în 1380, a fost transportat în teritoriile ocupate de Rusia din estul Ucrainei și urmează să fie dus de-a lungul liniei frontului, scrie The Guardian. Nu este prima dată când relicvele unui erou militar medieval sunt folosite în sprijinul trupelor ruse. La începutul acestui an, relicvele lui Alexandr Nevski, un alt prinț medieval și erou militar venerat de Biserica Ortodoxă Rusă, au fost de asemenea trimise pe front.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că primul acord „Drone Deal” al Ucrainei în America va fi încheiat cu Canada. În Alberta, delegația ucraineană, împreună cu premierul canadian Mark Carney, a inspectat dronele care urmează să fie produse în cadrul acordului. Potrivit lui Zelenski, Canada este pregătită să comande volume mari de drone, iar 30% din producția realizată va fi transmisă Ucrainei. Președintele ucrainean a mai spus că Kievul lucrează cu partenerii săi pentru dezvoltarea și extinderea unor soluții de apărare împotriva dronelor Shahed și a subliniat că Ucraina își împărtășește experiența și tehnologiile cu statele care o sprijină.
