Start alegeri parlamentare în Rusia. Scrutinul din 18-20 septembrie ar urma să mențină partidul lui Vladimir Putin la controlul Dumei, în timp ce Kremlinul urmărește semnele de oboseală față de războiul din Ucraina și temerile privind o nouă mobilizare, scrie AFP. Rusia deschide secții de votare și în stânga Nistrului, ignorând protestele Chișinăului. Sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de când Moscova a trimis trupe în Ucraina în februarie 2022. De atunci, conflictul a provocat moartea a sute de mii de oameni. Atacurile armatei lui Vladimir Putin au continuat și în noaptea spre 18 septembrie.
Între timp, liderul american Donald Trump ia în calcul acorduri economice cu Rusia înainte de oprirea războiului din Ucraina, potrivit New York Times. Pe de altă parte, Rusia sfidează sancțiunile internaționale și recurge la tot mai mulţi muncitori nord-coreeni pentru a construi drone care să fie utilizate împotriva Ucrainei. Secretarul general al NATO a cerut Europei să își consolideze forța militară, pe fondul amenințării venite din partea Rusiei și al provocărilor globale de securitate.
UPDATE Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE.
UPDATE Canada dorește să se alăture împrumutului de sprijin al Uniunii Europene pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, a anunțat vineri Comisia Europeană, potrivit Euronews. Includerea Canadei ar permite Ucrainei să cumpere armament și muniție de la companii canadiene din industria de apărare, fără să fie obligată să respecte cerințele privind proveniența „Made in Europe”.
UPDATE Lituania își pregătește traseele oficiale prin care să poată efectua evacuarea de urgență a capitalei Vilnius în eventualitatea unui conflict armat. Un reprezentant al autorităților municipale a declarat pentru Radio Polonia că planul de evacuare pentru Vilnius include o rută către Polonia. Momentul și traseele ar depinde de locația și amploarea amenințării, a afirmat Žygimantas Solovjovas, șeful Departamentului de Protecție Civilă al municipalității din Vilnius, citat de Kyiv Post. Autoritățile au prezentat planul actualizat în urmă cu aproximativ un an, a adăugat el.
UPDATE Ungaria poate respecta reglementările Uniunii Europene și va renunța la gazul rusesc într-un an, a declarat vineri ministrul Economiei și Energiei relatează Agerpres. Istvan Kapitany a avansat și o dată de la care Ungaria se va aproviziona cu gaze exclusiv din alte surse: octombrie 2027. Declarația marchează o schimbare semnificativă de poziție față de politicile promovate sub fostul premier Viktor Orban, transmite Bloomberg.
UPDATE Principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă-dreapta AfD au început pregătirile pentru o întâlnire anul viitor, în cadrul căreia vor discuta despre reluarea livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei, notează Reuters.
UPDATE Uniunea Europeană (UE) denunţă vineri ”represiunea sistematică şi instituţionalizată” în care au loc alegerile legislative în Rusia, în timpul Războiului din Ucraina, relatează AFP, relatează News.ro. "Modul în care sunt organizate alegerile Dumei de Stat subliniază erodarea continuă şi tot mai mare a democraţiei în Rusia", denunţă în faţa presei un purtător de cuvînt al Comisiei Europene (CE), Christian Wigand.
UPDATE Rusia cere Japoniei să retragă sistemele de rachete americane Typhon de pe teritoriul său, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, potrivit agenției de știri de stat TASS. Moscova a protestat în repetate rânduri împotriva desfășurării sistemului Typhon în timpul exercițiilor comune din această lună derulate de Japonia, Australia și Statele Unite, plângându-se că acesta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei. Zaharova a făcut referire la o notă de protest trimisă pe 3 septembrie, în care se spunea că Japonia ar trebui să ia acest lucru foarte în serios. Typhon este un sistem de rachete cu rază medie de acțiune care poate lansa rachete de croazieră SM-6 și Tomahawk, scrie Rador.
UPDATE Generalul-maior Viktor Nikoliuk a anunțat joi că părăsește funcția de șef al Comandamentului Operațional "Est" al Ucrainei. Anunțul survine pe fondul unei serii de reforme privind completarea efectivelor și alocarea resurselor umane în cadrul unităților, inițiate de noul comandant-șef numit, Mihailo Drapatîi, relatează Kyiv Independent.
UPDATE Statele Unite urmează să aprobe transferul a 10 rachete interceptoare Patriot din Germania în Ucraina, potrivit unor documente ale Congresului SUA datate 15 septembrie, scrie Kyiv Independent.
UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 93 de drone, începând de joi seara. Apărarea aeriană a distrus 72 de drone, în timp ce au fost înregistrate lovituri în 13 locuri, au comunicat dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei, scrie Spotmedia.
UPDATE Premierul polonez Donald Tusk avertizează că Vladimir Putin „plănuiește ceva rău”, după ce serviciile occidentale de informații ar fi confirmat pregătiri pentru un conflict mai amplu. Tusk spune că Rusia ar putea testa reacția NATO prin atacuri cu drone sau rachete asupra statelor de pe flancul estic, prezentate ulterior drept „accidente”. Declarațiile vin după ce Polonia și-a ridicat aviația în alertă și a închis temporar spațiul aerian și mai multe aeroporturi, ca reacție la atacurile rusești din apropierea graniței sale.
UPDATE Ucraina a lansat în timpul nopții un atac masiv cu drone asupra regiunii Rostov, anunță Kyiv Post. Peste 50 de drone au fost interceptate deasupra orașelor Rostov-pe-Don, Taganrog și Bataisk, precum și în alte cinci districte, a declarat guvernatorul regional Iuri Sliusar. Sliusar a precizat că nu s-au înregistrat victime, însă resturile dronelor prăbușite au avariat locuințe, mșini, infrastructura de gaze și linii electrice.
UPDATE Apărarea aeriană rusă a detectat în cursul nopții 350 de drone ucrainene care zburau spre Moscova. Cele mai multe au fost distruse pe drum, inclusiv 64 în apropierea capitalei, a precizat primarului Serghei Sobianin. Guvernatorul regiunii Tula a anunțat că 40 de drone au fost doborâte deasupra teritoriului la sud de Moscova.
UPDATE „În perioada 18-20 septembrie, Rusia va organiza așa-numitele «alegeri» pentru Duma de Stat a Federației Ruse în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei. Este o farsă regizată de statul ocupant, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează nicio bază juridică pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei”, a precizat Ministerul de Externe de la Kiev.
UPDATE Vladimir Putin a votat de la distanță la alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei și a mulțumit pentru posibilitatea de a participa la scrutin. Momentul a fost surprins într-o înregistrare video.
UPDATE Bugetul Rusiei pe 2027 va lua în calcul un deficit de 2% din PIB, a anunțat Vladimir Putin, o estimare aproape dublă față de cea inițială, de circa 1,2% din PIB. În schimb, prognozele specialiștilor în economie estimează un deficit mult mai mare, informează The Moscow Times. Până la finalul anului, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge la peste 7 trilioane de ruble - echivalentul a 72 de miliarde de euro. Astfel, conform prognozei oficiale Ministerului rus al Economiei, „gaura” din bugetul federal rus de anul viitor va fi de 4,8 trilioane de ruble, sau echivalentul a circa 5 miliarde de euro. Publicația The Moscow Times notează că acesta e cel mai mare deficit estimat oficial de la începerea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în februarie 2022. În realitate, deficitul a fost de fiecare dată mai mare decât cel estimat, din cauza cheltuielilor în creștere ale războiului.
UPDATE Rusia contestă în instanță măsurile UE privind rezervele rusești înghețate, în timp ce Europa pregătește noi mecanisme de sprijin pentru Ucraina. Potrivit Kyiv Post, Banca Rusiei a anunțat joi că a depus, pe 15 septembrie, o acțiune la Tribunalul UE împotriva unor prevederi din cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, adoptat în luna iulie.
UPDATE Pentagonul analizează un plan de reducere semnificativă a prezenței militare americane în Europa, care ar putea include retragerea a până la 40.000 de militari, precum și a unor avioane, nave și sisteme de armament, în ciuda avertismentelor aliaților NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, potrivit NBC News. Germania, Italia și Spania s-ar număra printre țările afectate de eventualele reduceri.
UPDATE Fragmente care ar putea proveni de la o dronă au fost depistate pe un teren din apropierea satului Colonița, municipiul Chișinău. Poliția anunță că a securizat zona, iar experții Secției tehnico-explozive examinează fragmentele și verifică circumstanțele incidentului.

UPDATE Rusia s-a pregătit să deschidă 16 secții de votare în Transnistria, fără acordul Chișinăului, care a autorizat o singură secție în cadrul ambasadei ruse la Chișinău. În Rusia au loc în acest weekend alegeri legislative pentru Duma de stat. Autoritățile moldovene au protestat împotriva acestei decizii, spunând că încalcă suveranitatea Republicii Moldova. Alegerile în Duma de stat sunt o farsă, iar insistența de a deschide secții în Transnistria – o încălcare a suveranității, susțin unii experți, potrivit RFI.
UPDATE Armata Rusiei a lansat aproape 100 de drone şi rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina în noaptea de joi spre vineri. Potrivit oficialilor, în urma bombardamentelor, şapte oameni, dintre care trei copii, au fost răniţi, relatează Ukrainska Pravda. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat că atacurile ruşilor continuă în dimineaţa acestei zile şi a îndemnat populaţia să se adăpostească.
UPDATE Zeci de milioane de ruși au fost obligați, în ultimele 18 luni, să instaleze pe telefoanele lor o nouă aplicație – un buton albastru-violet destinat mesageriei și plăților, denumit Max. Autoritățile au prezentat-o drept o alternativă patriotică la Telegram și WhatsApp, iar vedete din Rusia au promovat-o în videoclipuri rap și momente de comedie. În această vară, Max a devenit cea mai utilizată aplicație de mesagerie din țară.Este un produs al VKontakte, compania rusă de social media care are legături strânse cu statul rus. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar deține indirect o participație la Max, potrivit unor informații apărute în presă, relatează The Guardian.
UPDATE O rachetă concepută de Rusia pentru a fi folosită ca ţintă aeriană în exerciţiile de instrucţie ale operatorilor sistemelor antiaeriene este în prezent utilizată masiv în atacurile asupra Ucrainei în care erau folosite de obicei rachetele balistice Iskander, relatează vineri agenția de știri Reuters. Un astfel de atac a provocat luna trecută opt morţi după lovirea unei platforme feroviare din apropiere de Kiev, în timpul unui bombardament cu un baraj de rachete care au ţintit cu precădere instalaţii industriale în districtul Brovarî, transmite Agerpres.
UPDATE Apărarea aeriană rusă a detectat 350 de drone ucrainene care zburau spre Moscova în noaptea de joi spre vineri, în prima zi a alegerilor parlamentare din Rusia. Majoritatea dronelor au fost distruse pe drum, inclusiv 64 în apropierea capitalei, a precizat primarului orașului, Serghei Sobianin. Acesta raportase inițial că 35 de drone au fost doborâte. În acea noapte, guvernatorul local al regiunii Tula, Dmitri Milyaev, a indicat că 40 de drone au fost doborâte deasupra teritoriului la sud de Moscova. Vineri, Rusia începe trei zile de vot pentru alegerile parlamentare și locale, scrie Mediafax.
UPDATE Alegerile parlamentare din Rusia au debutat sub semnul unor incidente majore. La câteva ore după ce primii alegători au început să iasă la vot, secțiile de votare din Soci și-au suspendat activitatea ca urmare a unui atac al unor drone ucrainene. Primarul orașului, Andrei Proshunin, a anunțat acest lucru pe canalul său de Telegram, scrie publicația Gazeta.ru.
UPDATE Polonia și alte state membre ale Uniunii Europene contestă planul Comisiei Europene de a utiliza fondurile necheltuite din programul SAFE pentru proiecte comune de apărare cu industria ucraineană.Bruxellesul analizează posibilitatea de a direcționa o parte din banii rămași către proiecte europene și ucrainene, inclusiv către dezvoltarea sistemului de apărare antiaeriană și antirachetă Freyja, informează postul de radio polonez RMF FM.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin are o „viziune clară” asupra a ceea ce ar declanșa clauza de apărare reciprocă prevăzută la Articolul 5 al NATO, în ciuda faptului că Alianța își păstrează în mod deliberat secretele privind liniile roșii, a declarat șeful NATO, Mark Rutte, relatează dpa. Alianța dispune de „toate opțiunile de răspuns de care avem nevoie” pentru a face față intensificării atacurilor hibride din partea Rusiei, dar acestea „nu vor fi întotdeauna publice” sau „de tipul ochi pentru ochi”, a declarat el.
UPDATE Parlamentul de la Riga a aprobat joi o lege care îi va permite Letoniei să tripleze taxele impuse tranzitului de cereale ruseşti, creând astfel o posibilă barieră pentru trecerea cerealelor recoltate în teritoriile ucrainene ocupate, informează EFE.
UPDATE Furios că nu poate înainta pe câmpul de luptă în Ucraina, Vladimir Putin a cerut ca serviciile sale de informații să intensifice atacurile hibride în țările europene care susţin Kievul. Potrivit Bloomberg, sabotajele nu numai că devin din ce în ce mai frecvente, dar și din ce în ce mai agresive. Oficiali europeni şi din serviciile de spionaj se tem că este doar o chestiune de timp până când vor apărea victime civile, notează şi Moscow Times.
UPDATE Rusia a lansat, în noaptea de 18 septembrie, un atac asupra Ucrainei cu 93 de drone și alte mijloace aeriene. Potrivit autorităților ucrainene, apărarea antiaeriană a reușit să doboare sau să neutralizeze 72 de ținte, dintre care 69 de drone și trei „Banderol”/„Dani-T”. Atacurile au provocat lovituri în 13 locații, iar în alte trei zone au fost raportate căderi de resturi.
UPDATE Rusia pregătește o nouă etapă a războiului aerian împotriva Ucrainei, pe lângă dronele „Shahed" și dronele cu reacție, ocupanții ar putea trece la utilizarea masivă a unor rachete de croazieră ieftine. Estimările arată că acestea ar putea apărea în număr mare în aproximativ șase luni. Publicația ucraineană Focus a analizat cu ce va putea Ucraina să doboare aceste ținte și dacă este realist ca, în acest interval, țara să dezvolte o rachetă antiaeriană ieftină, scrie Adevărul.
UPDATE Guvernul ucrainean a adoptat bugetul pentru anul 2027, ce are nevoie de o finanțare externă de 45,8 miliarde de euro și include cheltuieli militare record, la peste patru ani și jumătate de la începerea invaziei ruse, transmite France Presse.
UPDATE Noile arme rusești provoacă pagube devastatoare în Ucraina. Utilizarea tot mai mare de către Rusia a acestora înseamnă că Kievul se află sub alerte de raiduri aeriene aproape constante. Se așteaptă ca infrastructura energetică să fie vizată în timpul iernii, potrivit Channel4News. Este încurajator faptul că SUA vor să înceapă discuțiile pentru un posibil armistițiu. Nu este încurajator că Trump pare să creadă că Putin își dorește asta chiar acum, pentru că evident nu o face. Acum experții spun că Kievul se află sub o alertă aeriană continuă, până acum atacurile Rusiei se desfășurau în special noaptea, dar în prezent acestea se produc tot timpul.
UPDATE Varșovia va forma cel mai cuprinzător pachet de sprijin pentru Ucraina ca răspuns la bombardamentele Rusiei. Guvernul polonez subliniază că nu se va lăsa intimidat de amenințările Kremlinului. Acest lucru a fost declarat de ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, informează RBC-Ucraina, cu referire la Polskie Radio. Șeful MAE polonez a menționat că dronele și rachetele armate rusești încalcă în mod regulat spațiul aerian al Poloniei și Lituaniei.
UPDATE Preşedintele american Donald Trump a salutat joi „progresele majore” făcute în vederea înfiinţării unei baze militare americane în Polonia, după ce Varşovia a anunţat că se află în discuţii cu Washingtonul pe această temă, scrie HotNews. Planurile Rusiei în cadrul războiului său împotriva Ucrainei includ atacuri "hibride" cu drone şi rachete împotriva aliaţilor europeni ai Kievului, a declarat joi prim-ministrul polonez Donald Tusk.
UPDATE Publicația The Economist scrie că Rusia a intrat într-o „nouă etapă a războiului total” împotriva Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor asupra Kievului și a presiunii tot mai mari asupra infrastructurii și populației civile. „Un adevărat iad la Kiev este așteptat în apropierea lunii octombrie”, scrie The Economist, citând un oficial de la Kiev, avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Mai multe orașe mari, inclusiv capitala, depind de centrale termice care nu pot fi protejate complet, ceea ce crește riscul unor efecte în lanț: penele de curent ar putea afecta alimentarea cu apă, încălzirea, sistemele de canalizare și aprovizionarea cu alimente. În acest context, tot mai mulți părinți iau în calcul trimiterea copiilor în regiunile vestice ale Ucrainei sau chiar peste hotare.
UPDATE În timp ce Donald Trump a anunțat un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, incidentele aeriene și maritime care implică mijloacele rusești se înmulțesc de-a lungul flancului estic al NATO. Generalul Vincenzo Camporini, fost șef al Statului Major al Forțelor Armate din Italia, a descifrat tactica președintelui rus.El spune, într-un interviu acordat Decode39, că Putin face un joc de așteptare cu NATO din 2 motive: „de a testa capacitățile de răspuns operațional ale forțelor NATO și de a testa și răspunsul politic, deoarece Moscova ar saluta în mod clar orice fragmentare a coaliției occidentale, fie în cadrul NATO, fie al Uniunii Europene, pe care îi consideră adversari periculoși”.
UPDATE Producătorii își propun să reducă la 1–2 milioane de euro costul unei interceptări și să fabrice rachete în serie, cu miile. Războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu au determinat statele europene să își regândească abordarea privind stocurile de rachete și sistemele de apărare antiaeriană. Armatele caută tot mai mult sisteme mai ieftine, care să poată fi produse în serii mari și folosite alături de complexele scumpe și de înaltă tehnologie, potrivit agenției Reuters.
UPDATE În timp ce Congresul Statelor Unite a adoptat un pachet de sancțiuni dure menit să blocheze sectorul energetic al Rusiei, Administrația Trump își intensifică o abordare diferită: oferirea de stimulente economice Moscovei pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să pună capăt invaziei din Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice și oficiali americani citați de The New York Times, Casa Albă ia în calcul posibilitatea de a semna acorduri comerciale cu Rusia chiar înainte ca luptele pe frontul ucrainean să se oprească. Această mișcare marchează o schimbare semnificativă față de promisiunile anterioare ale președintelui Donald Trump, care susținea că parteneriatele economice vor fi condiționate strict de încheierea unei păci durabile. Eforturile diplomatice au fost reluate recent prin vizita la Moscova a trimișilor speciali ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner. În cadrul întrevederii cu Vladimir Putin, liderul rus și-a exprimat încrederea că armata sa va prelua în câteva luni controlul total asupra regiunii Donbas și va distruge infrastructura energetică a Ucrainei înainte de venire iernii.
UPDATE
UPDATE Sfidând sancţiunile internaţionale, Rusia recurge la tot mai mulţi muncitori nord-coreeni pentru a construi drone care să fie utilizate împotriva Ucrainei. Această practică oferă regimului de la Phenian o sursă esenţială de venituri pentru finanţarea programelor sale ilegale de înarmare, informează Bloomberg citând un raport publicat de SUA şi aliaţii lor.
UPDATE Ministerul Apărării Naționale din România a consemnat, potrivit datelor citate de Associated Press, 27 de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al României de la începutul acestui an, de trei ori mai multe decât cele nouă înregistrate pe parcursul întregului an 2025. Totodată, 37 de drone sau fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul României, față de 16 anul trecut. În apropierea frontierei au fost înregistrate 73 de atacuri pe teritoriul ucrainean în acest an, iar aproximativ 56 de aeronave militare au fost ridicate pentru monitorizarea și gestionarea situațiilor. În 2025 fuseseră consemnate 28 de atacuri în apropierea graniței și 21 de intervenții ale aeronavelor militare.
UPDATE Președintele Franței, Emmanuel Macron, se întâlnește vineri dimineața cu liderii partidelor reprezentate în Parlament sau, în cazul unora dintre formațiuni, cu candidații acestora la alegerile prezidențiale din primăvara viitoare. Întâlnirea are ca temă “deteriorarea rapidă a situației internaționale și consecințele conflictelor din Orientul Mijlociu și Ucraina asupra securității și aprovizionării cu energie a Franței”, scrie Biziday.
UPDATE Candidata Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) în alegerile prezidenţiale prevăzute în primăvara lui 2027, Marine Le Pen, anunţă că Franţa nu va mai putea ajuta Ucraina la fel ca în prezent, din cauza degradării finanţelor publice, relatează AFP, relatează News.ro.
UPDATE Preşedintele României, Nicuşor Dan, va participa vineri, la Summitul inaugural al Iniţiativei pentru Integrare Carpatică, în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, la invitaţia Preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, notează NewsWeek. Iniţiativa îşi propune să reunească reprezentanţi din ţările de-a lungul cărora se desfăşoară Munţii Carpaţi: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria şi Ucraina, alături de alţi actori relevanţi pentru cooperarea regională.
UPDATE Steagurile Germaniei și Uniunii Europene au fost coborâte joi de pe clădirea consulatului din Sankt Petersburg. Au fost îndepărtate și stemele și plăcuțele oficiale, iar în zilele precedente au fost scoase din clădire cutii și alte bunuri. În cursul dimineții, angajații au îndepărtat de pe ferestre simbolurile vulturului federal german, iar documentele au fost distruse cu ajutorul unui echipament mobil. În zilele precedente, cutii și alte bunuri fuseseră transportate din clădire, potrivit Kommersant.
UPDATE O dronă rusească a lovit joi o navă civilă sub pavilionul Tanzaniei, care se îndrepta spre unul dintre porturile ucrainene. Căpitanul navei a murit, iar alți trei membri ai echipajului au fost răniți, relatează Ukrainian Shipping Magazine (USM), citând Ministerul ucrainean al Infrastructurii. Autoritățile ucrainene au precizat că starea tehnică a navei este în curs de evaluare, scrie Mediafax.
UPDATE Mai multe companii internaționale care au continuat să facă afaceri în Rusia după invadarea Ucrainei s-au trezit acum fără control asupra operațiunilor locale. Vladimir Putin a semnat un decret prin care activele Auchan și Nestlé, dar și cele ale fostei rețele Leroy Merlin, au fost trecute în administrarea temporară a unei companii rusești puțin cunoscute.Documentul, semnat pe 17 septembrie, prevede că activele rusești ale Auchan și Nestlé să intre sub controlul societății „L.E.V. Management”. Aceeași companie preia administrarea activelor operatorilor logistici FM Logistics și Bati Logistics, precum și a firmei „Le Monlid”, fosta entitate juridică a Leroy Merlin din Rusia, potrivit Pravda UA.
UPDATE Aeroporturile din Lublin și Rzeszow abia fuseseră redeschise în urmă cu două ore după ce au fost închise la orele 11:00 din cauza „atacurilor efectuate de Federația Rusă cu mijloace de asalt aerian asupra unor ținte din centrul Ucrainei”, potrivit armatei poloneze.
UPDATE Premierul slovac Robert Fico a declarat că nu intenționează să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul Articolului 5 al NATO și nici să participe la apărarea aliaților în eventualitatea unui atac din partea Rusiei. Slovacia are graniță comună cu Ucraina iar Fico este unul dintre simpatizanții lui Putin din Uniunea Europeană, probabil cel mai important de când Viktor Orban a pierdut puterea.În timpul unui discurs susținut în fața studenților și a personalului spitalicesc din Prešov, Fico i-a acuzat pe liderii europeni de o „retorică belicoasă” și a susținut că nu înțelege împotriva cui ar trebui să se apere Alianța Nord-Atlantică. Șeful guvernului slovac nu a menționat nicio clipă Rusia ca fiind o țară agresoare sau o sursă de amenințare militară pentru Europa, scrie Pravda.
UPDATE Majoritatea rușilor se opune mobilizării forțate pentru războiul din Ucraina, însă Kremlinul a pregătit terenul pentru ca aceasta să aibă loc. Cel mai probabil după alegerile pentru Dumă din 18-20 septembrie. Sondajele realizate de Institutul pentru Studii privind Conflictele și Analiza Rusiei (IKAR) arată că opoziția cetățnilor ruși față de o posibilă mobilizare forțată nu este doar ridicată, ci și în creștere, scrie NewsWeek.
UPDATE În Federația Rusă au început alegerile pentru Duma de Stat (n.red. Parlamentul rus). Scrutinul, care a debutat deja în teritoriile anexate, se desfășoară ca în orice veritabilă dictatură: fără partide reale de opoziție și cu lideri care au alte păreri trimiși la închisoare. Mai mult, în zonele ocupate, urna cu voturi este purtată de soldați care au puști automate Kalașnikov, scrie Digi24.
UPDATE Rusia votează timp de trei zile pentru o nouă Duma de Stat, într-un scrutin al cărui rezultat este cunoscut dinainte: partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin își va prelungi dominația de 23 de ani asupra parlamentului, după ce singurul partid antirăzboi a fost eliminat de pe buletine. Sunt primele alegeri legislative de la invadarea Ucrainei în 2022, iar Kremlinul le ține deliberat într-un registru discret – pentru a descuraja prezența la vot a nemulțumiților și pentru a evita orice discuție despre război. Miza reală, spun mulți ruși, nu este rezultatul, ci ce urmează: teama unei noi mobilizări i-a împins deja pe unii tineri să fugă din țară, scrie The Guardian.
UPDATE Agenţiile de presă ruse RIA Novosti şi TASS au informat că primele secţii de vot s-au deschis vineri la ora 08:00, ora locală (joi, ora 23:00 ora României) în peninsula rusă Kamceatka şi în districtul autonom Ciukotka. În cadrul unei singure zile de vot, între 18 şi 20 septembrie, vor avea loc alegeri pentru deputaţii Dumei de Stat din cea de-a noua legislatură. Pentru prima dată, la aceste alegeri vor participa şi locuitorii regiunilor ucrainene ocupate de Rusia după 2022, scrie AFP, conform news.ro. Pe listele electorale federale sunt incluse 10 partide, între care partidul Kremlinului, Rusia Unită, naţionaliştii din LDPR, partidul „Oameni Noi”, „Rusia Justă” şi Partidul Comuniştilor.



















