Bună, prieteni! Iarna cea grea și scumpă, despre care vă spuneam Verde-n ochi săptămâna trecută, a început, oficial, la Parlament. Deputații au votat starea de urgență pentru 60 de zile în sectoarele energiei și apei. Premierul a explicat că riscul real nu e un singur lucru care merge prost, ci două sau trei care se suprapun. Haideți să vorbim VERDE-N OCHI despre scumpirile care depășesc mult buzunarele oamenilor, despre solidaritate de dragul PR-ului și despre darul de la poartă al unui oligarh rus.
Când lucrurile erau și așa rele, Energocom a venit cu vestea că vor fi și mai proaste. Gazul se va scumpi cu încă 40%, după o scumpire similară de nici o lună. Termoelectrica vrea o majorare a tarifelor pentru încălzire cu peste 80 la sută. Tariful la energie electrică urmează inevitabil să crească și el. O spun deschis șefii ANRE. Astfel, o factură de iarnă de 4.000 de lei în 2025, peste o lună ar putea să ne coste aproape 8.000 de lei. Această cifră sună ca o sentință pentru mult peste o jumătate din cetățenii R. Moldova. Pentru că nu poți cheltui 8.000 dintr-o pensie de 5.000 de lei, oricât de patriot și răbdător vrei să fii. Astăzi, fiecare moldovean vrea să audă cum exact are de gând statul să îl ajute să treacă peste cea mai scumpă iarnă din ultimii 20 de ani. Da, da, cea mai scumpă! Or, tarifele cosmice la gaz din 2022 au fost acoperite în mare măsură de asistența externă obținută de R. Moldova pentru compensații. De gestionarea crizei s-au ocupat atunci mai degrabă partenerii UE decât autoritățile de acasă.
Astăzi, ministra Protecției Sociale ne spune sincer că europenii nu ne mai pot plăti facturile și ar trebui să ne descurcăm pe cont propriu. Primele acțiuni anunțate de Guvern nu arată deocamdată convingătoare. Chiar dacă premierul promite susținere prin compensații pentru un număr mai mare de cetățeni, soluția propusă nu are cum să permită colectarea banilor necesari pentru asta. Comasările de agenții și reducerile de personal, cel mai probabil vor genera economii de doar câteva zeci de milioane de lei, iar deficitul pentru compensații, pentru a le avea la nivelul anului 2025, este de aproape 2 miliarde de lei. Pe termen lung, optimizările sunt bune, iarna asta însă mă tem că nu ne vor aduce căldură mai ieftină în case. Să avem grijă unde tăiem și unde ar putea să crape. Restructurările de urgență și concedierile ar putea să blocheze exact serviciile de care cetățenii au nevoie în timp de iarnă.
Nu va scădea factura deloc nici de la acțiunile de PR ale unor șefi de companii din domeniul energetic care anunță că vor renunța la jumătate din salariile lor grase, în semn de solidaritate cu poporul. Solidaritatea este importantă. Dar să nu o confundăm cu soluția. Cetățeanul care primește o factură de câteva mii de lei, nu are nevoie să știe cât a pierdut un director din salariu. Are nevoie să știe: cât va plăti el. Și dacă nu poate plăti, cine îl ajută. Sigur, am putea crea un fond de donații de la cei mai bogați pentru cei mai săraci, avem această experiență din Covid, dar nici asta nu ar fi o soluție salvatoare. Dar mai ales, e important să avem grijă la darul de la porți și să îl căutăm atent la dinți.
Miliardarul rus Igor Makarov, care se oferă să achite o parte din facturile la gaz ale spitalelor din Moldova, la solicitarea premierului, are un trecut controversat. Makarov se află sub sancțiuni în Canada, stat cu care se judecă invocând drepturile sale de investitor și cetățean al R. Moldova. Condițiile în care a obținut cetățenia moldovenească din mâna lui Voronin în 2005 de asemenea sunt neclare. Sunt multe întrebări la care ar trebui să primim răspunsuri înainte de a accepta darul de la porți - Poate proba Makarov că nu este agent de influență rusească? Poate demonstra că nu a avut în trecut colaborări cu mafia rusească? Poate demonstra că interesul brusc pentru Moldova se justifică nu doar prin dorința de a scăpa de sancțiunile canadiene? Poate să ne explice ce a fost cu privatizarea Uzinei Metalurgice la Râbnița și a Moldcarton? Moldova s-a mai fript cu filantropi și acum suflăm în iaurt și vrem garanții că nu e iar un interes obscur în spate.
Din păcate, soluțiile salvatoare nu stau la poartă, ele trebuie căutate tot la prietenii noștri din UE, demonstrându-le și convingându-i că am făcut tot ce puteam pe interior. Am optimizat și am tăiat, am strâns cureaua, dar tot nu-i putem salva de o iarnă dură pe cei mai săraci oameni ai țării. Vă spun VERDE-N OCHI, soluții miraculoase nu are nimeni astăzi în Moldova.
