Împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni, Nord, Centru și Sud, nu ar necesita modificarea Constituției, susține deputata PAS Larisa Voloh. Aceasta invocă o hotărâre a Curții Constituționale din 1999, potrivit căreia denumirea unei unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea poate fi diferită. Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) atrag însă atenția că problema nu ține doar de denumirea viitoarelor structuri, ci și de statutul și atribuțiile acestora. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.
Articolul 110 din Constituție prevede că teritoriul Republicii Moldova este organizat, din punct de vedere administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, iar unele orașe pot fi declarate municipii.
„Există o hotărâre a Curții Constituționale din 1999, atunci când a avut loc reforma din '98-'99, când am trecut de la noțiunea de raion la noțiunea de județ. Constituția vorbește despre nivelul doi, nu vine pe terminologie expres, care trebuie să fie denumirea acestui nivel. Este dreptul colegilor să sesizeze Curtea, dar în privința denumirii deja există o hotărâre a Curții Constituționale”, a declarat Voloh.
În hotărârea din 1999, Curtea a stabilit că noțiunea de „județ”, utilizată atunci în legislație, era identică cu cea de „raion” prevăzută de articolul 110 din Constituție și reprezenta denumirea unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. Curtea a mai constatat că delimitarea nivelurilor autorităților locale și a competențelor acestora ține de atribuțiile Parlamentului.
Potrivit deputatei, denumirea de „regiune” a fost aleasă și pentru că noțiunea este deja utilizată în politicile de dezvoltare regională, iar împărțirea în Nord, Centru și Sud este cunoscută cetățenilor.
Reprezentantul CALM, Viorel Rusu, a atras însă atenția că discuția privind constituționalitatea reformei nu se limitează la denumirea noilor unități. Potrivit acestuia, trebuie stabilite clar statutul și atribuțiile viitoarelor regiuni, în special prin raportare la articolul 113 din Constituție.
„Ceea ce ține de denumire, da, sunt de acord. Denumirea, într-adevăr, Curtea Constituțională n-a spus cum se numește: județ, raion, a spus că este echivalent. Problema este în esența sau statutul acestor autorități”, a declarat reprezentantul CALM.
Articolul 113 stabilește că un consiliu raional coordonează activitatea consiliilor sătești și orășenești pentru realizarea serviciilor publice de interes raional. Totodată, raporturile dintre autoritățile publice locale trebuie să se bazeze pe autonomie, legalitate și colaborare în soluționarea problemelor comune.
În acest context, reprezentantul CALM susține că trebuie clarificat dacă viitoarele structuri regionale vor avea statutul unor autorități ale administrației publice locale și ce servicii vor gestiona.
„Acesta e momentul-cheie, deoarece, când se va ajunge la aceasta, va fi necesar statutul. Dacă aceste structuri doar vor atrage proiecte de investiții etc., nu prestează servicii. Și, în general, unde sunt serviciile respective interraionale? Deoarece scopul raioanelor era următorul: de a crea obiective de interes raional”, a declarat Viorel Rusu.
De cealaltă parte, Voloh a precizat că autoritățile urmăresc regionalizarea unor servicii, precum alimentarea cu apă, canalizarea și managementul deșeurilor, astfel încât acestea să deservească mai multe localități și să nu rămână în responsabilitatea unor administrații locale cu resurse financiare și umane limitate.
„Scopul nostru este ca aceste serviciu să nu rămână la nivelul unei localități care nu are capacitate, nu are resurse și nu are nici măcar resurse umane suficiente pentru a le presta, dar să le regionalizăm, să le aducem la o scară mai mare și să creștem numărul beneficiarilor”, a precizat deputata PAS.
