În timp ce Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) cataloghează drept „halucinații” declarațiile recente ale lui Vladimir Putin privind pretinsele avansuri teritoriale din septembrie, liderul de la Kremlin continuă să își răsplătească loialii, numindu-l pe cecenul Ramzan Kadîrov în gradul de general de armată. În paralel, atacurile aeriene masive ale Moscovei continuă să vizeze infrastructura critică și podurile strategice din Kiev, însoțite de amenințări reciproce privind intensificarea loviturilor asupra regiunilor urbane și a rafinăriilor petroliere.
Pe plan logistic și diplomatic, presiunea asupra Kievului crește, după ce Polonia și România au anunțat că nu mai au capacitatea de a sprijini extinderea tranzitului de cereale ucrainene din cauza supraîncărcării infrastructurii și a protejării fermierilor locali. Refuzul vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu un deficit logistic critic din cauza blocadei rusești la Marea Neagră. În același timp, pe plan politic internațional, negocierile de la Washington privind enclavizarea unor active energetice, victoria pro-europenilor în alegerile din Letonia și obținerea unui nou sprijin financiar din partea UE conturează tabloul unei zile decisive pentru viitorul conflictului.
UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut duminică președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt „războiului său lipsit de sens”, în timpul unei vizite neanunțate la Kiev, menită să reafirme sprijinul Berlinului pentru Ucraina. Merz, însoțit de ministrul german al Economiei și de directori ai unor companii din domeniul apărării și energiei, a ajuns în capitala ucraineană pe fondul intensificării atacurilor rusești. Chiar în timpul vizitei sale, un pod important din Kiev a fost lovit din nou de o dronă rusească. „Domnule Putin, opriţi acest război lipsit de sens. Suntem pregătiţi să discutăm despre încheierea războiului, dar aceste atacuri barbare asupra Ucrainei trebuie să înceteze”, a declarat Merz în faţa presei, în apropierea clădirii Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, atacată recent de o dronă rusească.
UPDATE Polonia și România au declarat că nu mai pot face nimic pentru a ajuta Ucraina să exporte cereale prin Europa, în timp ce blocada de la Marea Neagră continuă, transmite UNN, citând Politico. Publicația subliniază că îngrijorările fermierilor locali cântăresc mai mult decât solidaritatea UE cu Kievul, în timp ce blocada Marea Neagră amenință să adâncească criza alimentară globală și să compromită recolta de anul viitor din Ucraina. Ucraina are nevoie de ajutor pentru a exporta milioane de tone de cereale, în condițiile în care atacurile asupra porturilor și navelor durează deja de trei luni. În această săptămână, ministrul politicii agrare, Taras Vîsoțkîi, a sosit la Bruxelles pentru a face un apel personal către omologii săi din țările UE. Ucraina trebuie să sporească volumul produselor agricole transportate prin Europa, precum și să primească 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile de logistică. Fără asistență, fermierii care se confruntă cu o lipsă acută de fonduri nu vor putea începe campania de semănat din sezonul următor, ceea ce doar va acutiza problema. „Situația este critică, foarte critică”, a declarat Vîsoțkîi pentru Politico în timpul vizitei sale. Potrivit publicației, răspunsul a fost: ne pare rău, dar nu. Cele două țări cu cea mai importantă infrastructură pentru extinderea capacităților de transport și depozitare a cerealelor — Polonia și România — au transmis că nu pot și nu vor face nimic în plus pentru a ajuta. „Interesele propriilor noștri fermieri rămân o prioritate”, a declarat ministrul român al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru Politico. Excedentul de cereale ucrainene, combinat cu nivelul scăzut al apei pe Dunăre, supraîncarcă deja porturile țării sale, împiedicându-i pe fermierii români să își vândă propriile produse. Presa notează că acest refuz demonstrează prăpastia persistentă dintre ambițiile UE de a sprijini Ucraina și realitățile politice interne. Fiind unul dintre „coșurile de pâine” ale lumii, Ucraina „reprezintă o amenințare reală pentru bunăstarea fermierilor europeni, care constituie un bloc electoral influent în multe state membre UE”. Chiar și înainte de escaladarea ostilităților la Marea Neagră, Polonia, Slovacia și Ungaria au interzis importurile de cereale ucrainene. Potrivit lui Vîsoțkîi, mai puțin de jumătate din volumul de export poate fi transportat în prezent prin rutele feroviare, rutiere și fluviale europene. Dacă blocada continuă, până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an. România încearcă să își optimizeze logistica, a subliniat Tánczos. Luna trecută, Bucureștiul a semnat chiar un memorandum de înțelegere cu Kievul pentru a simplifica trecerea frontierelor și a îmbunătăți conexiunile feroviare. Dar „toată lumea înțelege că nu putem dubla numărul de trenuri, nu putem dubla numărul de drumuri, căi ferate sau capacitatea portuară”, a spus Tánczos. „Avem ceea ce avem.” În Polonia, Ministerul Infrastructurii „nu intenționează să introducă modificări menite să sporească tranzitul produselor agricole ucrainene”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Anna Șumańska.
UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a transmis vineri, 2 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin a prezentat câștigurile Rusiei pe front din septembrie 2026 „într-o manieră atât de ruptă de realitate, încât acestea seamănă cu niște halucinații”. Deși Putin a susținut că forțele ruse au cucerit 1.301 kilometri pătrați de teritoriu în Ucraina numai în septembrie 2026, ISW afirmă că Rusia a suferit o pierdere netă de 80,81 kilometri pătrați. „Chiar și luând în calcul infiltrările trupelor ruse în zone pe care acestea nu le controlează, forțele ruse au suferit o pierdere netă de 175,18 kilometri pătrați în septembrie 2026. Președintele rus Vladimir Putin a intensificat eforturile Rusiei de război cognitiv menite să convingă lumea că liderii europeni care răspund amenințărilor Rusiei și atacurilor cinetice limitate desfășurate în continuare în Europa sunt, de fapt, agresorii”, explică institutul. Sursa citată adaugă că Putin a susținut că Rusia „nu amenință pe nimeni” și nu intenționează să atace alte state, dar a avertizat că Moscova ar recurge la arme nucleare dacă Europa ar ataca Kaliningradul sau alte teritorii ruse.
UPDATE Forțele ruse au lansat duminică, 4 octombrie, un nou atac asupra Podului de Nord din Kiev, avariind carosabilul pentru a doua oară în doar 48 de ore. Lovitura a avut loc chiar în ziua în care cancelarul german Friedrich Merz a sosit în capitala Ucrainei pentru a reconfirma sprijinul Berlinului. Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a anunțat că echipele municipale de intervenție și inginerii din domeniul transporturilor au fost trimiși de urgență la fața locului, după ce atacul a lovit calea rutieră ce traversează fluviul Nipru. De altfel, imaginile video publicate de canalele locale de monitorizare și de martorii oculari surprind un crater adânc provocat de explozie pe suprafața drumului. În prezent, autoritățile municipale evaluează amploarea pagubelor pentru a decide dacă traficul rutier peste pod va fi supus unor noi restricții de urgență. Impactul de duminică este cel de-al doilea atac aerian consecutiv care a vizat Podul de Nord în ultimele 24 de ore. În dimineața zilei de sâmbătă, 3 octombrie, o dronă sinucigașă rusească cu reacție a lovit direct podul, avariind carosabilul și secționând liniile electrice aeriene de contact care alimentează troleibuzele din oraș.
UPDATE Forțele armate ruse au atacat orașul Herson și regiunea înconjurătoare cu drone, rănind trei persoane. Informația a fost transmisă pe Telegram de Administrația Militară Regională Herson, potrivit Ukrinform. „În jurul orei 08:00, forțele ruse au atacat raionul Central din Herson cu o dronă. Un bărbat de 67 de ani a fost lovit de atacul inamic. Acesta a suferit traumatisme prin explozie și plăgi prin șchipe de șrapnel la nivelul brațului. Victima primește îngrijirile medicale necesare”, se arată în comunicat. De asemenea, un bărbat de 65 de ani a fost transportat la spital după ce a fost atacat de o dronă rusească în jurul orei 10:00, în raionul Korabelnîi din Herson. Victima a fost diagnosticată cu traumatisme prin explozie și răni de șrapnel la picioare.
UPDATE Rusia a anunțat duminică că va intensifica atacurile asupra obiectivelor militare și industriale, precum și asupra infrastructurii conexe din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei. Anunțul vine după ce președintele Volodimir Zelenski a promis intensificarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești, ca răspuns la ceea ce a descris drept o nouă strategie a Moscovei de a forța populația să părăsească orașele ucrainene, relatează AFP și News.ro. „În urma declarațiilor făcute de Zelenski, atacurile forțelor armate ruse asupra instalațiilor militare și industriale, precum și asupra infrastructurii conexe din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei vor fi intensificate”, a precizat Ministerul Apărării din Rusia într-un comunicat.
UPDATE Ucraina va intensifica atacurile asupra rafinăriilor de petrol ruseşti ca răspuns la o nouă politică a Moscovei privind atacurile aeriene, menită să forţeze populaţia să părăsească Kievul şi alte oraşe, dar nu va viza civilii, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, pentru Reuters. Serviciile de informaţii ale Ucrainei au obţinut documente care arată că liderul rus Vladimir Putin a emis o "nouă doctrină" privind atacurile militare asupra unei game mult mai largi de ţinte civile înainte de venirea iernii, a spus Zelenski. „Am văzut documentele şi ştim că acestea le permit să atace infrastructura, logistica şi, mai ales, să atace în oraşe, în sate, pretutindeni: drumuri, şcoli, spitale”, a declarat Zelenski pentru Reuters, într-un interviu. „Să exercite presiune asupra populaţiei pentru a părăsi capitala şi diferite oraşe: acesta este scopul operaţiunii”, a afirmat el. Zelenski a adăugat că această schimbare de politică a fost determinată de dorinţa lui Putin de a părea puternic într-un moment în care armata sa pierdea teren într-o regiune-cheie de pe linia frontului şi înregistra un număr tot mai mare de victime.
UPDATE Vladimir Putin l-a numit, prin decret prezidențial, general de armată (4 stele) pe liderul cecen Ramzan Kadîrov. În cadrul unei ceremonii, șeful Gărzii Naționale a Rusiei, Viktor Zolotov, i-a oferit lui Kadîrov o beretă vișinie. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a fost decorat cu gradul de General de Armată prin decret al lui Vladimir Putin. „Prin decretul președintelui Federației Ruse, se acordă titlul militar onorific de ofițer Superior, General al Armatei, eroului Federației Ruse, General-colonel Ramzan Ahmatovici Kadîrov. De asemenea, o beretă vișinie este acordată Eroului Federației Ruse, generalul de armată Ramzan Akhmatovici Kadîrov”, a anunțat gazda ceremoniei de la Kremlin. Gradul de general de armată, cu 4 stele, este cel mai mare grad militar în armata rusă după cel de Mareșal al Federației Ruse. Bereta maro este considerată cea mai înaltă însemnă a forțelor speciale ale Rosgvardiei. Personalul militar își confirmă dreptul de a o purta prin teste de calificare, inclusiv teste fizice, de arme de foc și de competență tactică. De asemenea, bereta vișinie e considerată cea mai înaltă distincție a Gărzii Naționale a Rusiei.
UPDATE Drone de atac ucrainene au vizat duminică dimineață, 4 octombrie, aerodromul militar Hanskaia, situat în apropierea orașului Maikop, în Republica Adîgheia din Caucazul de Nord al Rusiei, provocând un incendiu de amploare, relatează Kyiv Post. Localnicii au relatat că atacul cu drone a început la scurt timp după ora locală 01:00 și a continuat în primele ore ale dimineții. Canalele regionale de monitorizare au semnalat treceri repetate ale dronelor și activitatea apărării antiaeriene în zona orașului Maikop. Imagini geolocalizate publicate pe rețelele sociale au confirmat existența unui incendiu la aerodromul militar, situat la aproximativ șase kilometri de Maikop și la circa 500 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina. Anomaliile termice de la aerodrom au fost confirmate independent și de sistemul FIRMS (Fire Information for Resource Management System) al NASA, care a detectat semnături termice asociate unor incendii de temperatură ridicată în perimetrul operațional al bazei aeriene.
UPDATE Cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte 30 au fost rănite în atacurile rusești desfășurate pe parcursul ultimei zile pe întreg teritoriul Ucrainei, în condițiile în care forțele ruse au vizat regiunea Sumî cu drone și bombe ghidate, au informat autoritățile locale pe 4 octombrie, transmite Kyiv Independent. Peste noapte, Rusia a lansat 135 de drone de atac de diferite tipuri, inclusiv 52 de drone cu propulsie prin reacție, au transmis Forțele Aeriene ale Ucrainei. Apărarea aeriană ucraineană a doborât 125 de ținte, printre care 123 de drone de tip Shahed, Gerbera și altele, precum și două muniții de tip loitering (dronă sinucigașă) Banderol, conform Forțelor Aeriene. Impacturi au fost înregistrate în cinci locații, în timp ce resturile țintelor doborâte au căzut în alte cinci locuri. În regiunea Sumî, cel puțin trei persoane au murit și alte 16 au fost rănite într-o serie de atacuri rusești, potrivit autorităților locale. Pe 4 octombrie, un atac rusesc cu dronă asupra unui depozit de consumabile medicale din orașul Sumî a ucis un angajat în vârstă de 52 de ani și a rănit alte trei persoane. Atacurile rusești cu bombe ghidate asupra orașului Sumî și a împrejurimilor sale au rănit, de asemenea, 13 persoane, printre care și un copil. Blocuri de locuințe, case particulare și vehicule au fost avariate. În regiunea Harkov, două persoane au fost ucise și alte cinci au fost rănite în timp ce forțele ruse au atacat orașul Harkov și alte nouă localități în ultima zi. Rusia a utilizat diverse tipuri de armament, inclusiv drone FPV, drone Molniya, o dronă Lancet și un sistem de lansatoare multiple de rachete. În regiunea Dnipropetrovsk, trei persoane au fost rănite în urma a peste 50 de atacuri lansate de forțele ruse cu drone, artilerie și o bombă ghidată. Două persoane au fost rănite când o lovitură a atins depozite de alimente din Pavlohrad și a provocat un incendiu, iar un bărbat de 34 de ani a fost rănit în raionul Nikopol. În regiunea Zaporijjea, două persoane au fost rănite în atacurile rusești asupra raionului Zaporijjea, a declarat Ivan Fedorov, copreședintele Consiliului de Apărare al Regiunii Zaporijjea. Forțele ruse au efectuat 745 de atacuri asupra a 47 de localități din întreaga regiune în ultimele 24 de ore. În regiunea Herson, două persoane au fost rănite în timp ce forțele ruse au lovit infrastructură critică și zone rezidențiale, au transmis autoritățile regionale. În regiunea Donețk, două persoane au fost rănite la Sloviansk în atacurile rusești din ultima zi, a precizat guvernatorul regional Vadîm Filașkin. La Kiev, o dronă rusească a lovit Podul de Nord în dimineața zilei de 4 octombrie, avariind carosabilul, a anunțat primarul Vitali Kliciko. Atacul a marcat a patra zi consecutivă în care forțele ruse au vizat podurile de peste fluviul Nipru din capitală. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat peste 1.900 de drone de atac, 1.700 de bombe ghidate și 25 de rachete împotriva Ucrainei în ultima săptămână, inclusiv peste 800 de drone cu propulsie prin reacție.
UPDATE Discuțiile dintre administrația americană și Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina s-au extins și asupra unei tranzacții petroliere de mai multe miliarde de dolari. Aceasta ar putea avantaja oameni de afaceri din Orientul Mijlociu legați de principalii emisari ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit publicației New York Times, transmite Adevărul. Tranzacția are nevoie de aprobarea oficială atât a guvernului american, cât și a Kremlinului. Ea vizează portofoliul internațional al Lukoil, al doilea mare producător de petrol din Rusia. Printre activele aflate în discuție se numără concesiuni petroliere în Camerun și Irak, mari rafinării europene din Bulgaria și România și rețele extinse de benzinării din Europa și din SUA, inclusiv în statul New Jersey. Din consorțiul care încearcă să finalizeze achiziția face parte omul de afaceri american Todd Boehly, care a donat 2 milioane de dolari unor organizații politice ce îl sprijină pe Trump. Alături de el se află două grupuri de investiții din Orientul Mijlociu, care au avut anterior legături comerciale cu Jared Kushner, ginerele lui Trump sau cu familia Witkoff, și o entitate afiliată guvernului american. Negocierile durează de câteva luni și au fost descrise de opt persoane familiarizate cu desfășurarea lor.
UPDATE În ciuda ascensiunii populiştilor şi a suveraniştilor, Letonia îşi menţine orientarea către Occident în urma alegerilor parlamentare de sâmbătă, câştigate cu un avans confortabil de partidul Lista Unită al prim-ministrului în exerciţiu Andris Kulbergs, pro-european şi pro-ucrainean, informează AFP, conform News.ro. Andris Kulbergs, un director din sectorul privat care a intrat recent în politică, a considerat că acest rezultat reflectă dorinţa de „schimbare” a alegătorilor dintr-o ţară cu 1,8 milioane de locuitori, care se confruntă cu stagnarea economică şi declinul demografic. Provocarea cu care se confruntă acum este aceea de a forma o coaliţie majoritară în Saeima, Parlamentul unicameral al acestei foste republici sovietice, membră a Uniunii Europene şi a NATO, care are graniţă comună cu Rusia şi Belarus. Lista Unită a obţinut 35,3% din voturi, adică 42 de locuri din 100, o performanţă fără precedent în istoria democratică a ţării de la independenţa sa din 1990, după numărarea a 99,99% din buletinele de vot, potrivit Comisiei Electorale a statului baltic, care semnalează, de altfel, o prezenţă scăzută la vot (51,8%). Dintre partidele care alcătuiesc actuala coaliţie de centru-dreapta în jurul Listei Unite, Alianţa Naţională (naţionalistă) se clasează pe locul al patrulea, cu 8,9% şi 10 locuri, iar Noua Unitate (de centru) pe locul al şaselea, cu 6,3% din voturi şi şapte locuri. Însă un alt membru, Uniunea Verzilor şi a Agricultorilor, nu a depăşit pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. Fără această mică formaţiune, Lista Unită şi ceilalţi doi parteneri de coaliţie totalizează 50,5% din voturi. La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, problema securităţii a dominat în mare măsură dezbaterile din campania electorală.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina își va acoperi deficitul bugetar actual până la sfârșitul anului, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană. Kievul intenționează, de asemenea, să utilizeze în avans o parte din fondurile europene prevăzute pentru 2027, pentru a comanda drone militare necesare în primele luni ale anului viitor, în timp ce Bruxelles-ul condiționează acordarea finanțărilor de îndeplinirea unor obiective de reformă, scrie Kyiv Post.
