Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel 2026 a fost decernat cercetătorilor americani Robert E. Hall și Michael Woodford „pentru fundamentarea microeconomică a stabilizării macroeconomice”. Anunțul a fost făcut luni, 12 octombrie, de către Academia Regală Suedeză de Științe.
„Economia se caracterizează prin alternanța perioadelor de recesiune cu cele de creștere economică. Încă de când economistul John Maynard Keynes și-a lansat teoriile, în urmă cu aproape un secol, politica de stabilizare a avut un rol important în combaterea acestor fluctuații. În timpul recesiunilor, economia este stimulată prin reducerea ratelor dobânzilor și creșterea deficitului bugetar, în timp ce, pentru a încetini o economie aflată în plină expansiune, ar trebui luate măsuri opuse”, notează Academia Regală Suedeză de Științe în comunicatul care anunță câștigătorii.
Academia amintește că, în timpul crizelor petroliere din anii 1970, modelele economice folosite până atunci nu au mai funcționat. În loc să reducă șomajul, acestea au dus la o inflație necontrolată. Occidentul a traversat atunci un deceniu de stagflație, caracterizat prin creștere economică lentă, șomaj ridicat și inflație accentuată, iar mulți experți au considerat că politicile de stabilizare ar trebui abandonate.
„Laureații din acest an au dezvoltat noi modele macroeconomice care au îmbunătățit considerabil capacitatea de a pune în aplicare politici eficiente de stabilizare”, notează Academia.
Astfel, cei doi cercetători au fost premiați pentru că au demonstrat cum pot fi reconstruite modelele economice pentru a revitaliza politicile de stabilizare. Un element esențial al abordării lor este că populația și firmele își planifică deciziile financiare privind economiile sau prețurile privind spre viitor.
Astfel, atunci când guvernele și băncile centrale își comunică clar strategiile, ele pot influența aceste așteptări și pot ghida economia în direcția dorită. De la introducerea lor, noile modele au devenit instrumente esențiale în gestionarea crizelor globale.
„Munca laureaților ne-a oferit o bază teoretică solidă pentru modelele utilizate în prezent de băncile centrale și guvernele din întreaga lume. Datorită lor, suntem mai bine pregătiți să facem față șocurilor economice, cum ar fi crizele energetice sau schimbările bruște în comportamentul de consum al populației”, a declarat John Hassler, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice.
Spre deosebire de celelalte distincții, Premiul pentru Economie a fost instituit mult mai târziu, fiind singurul care nu a fost prevăzut în testamentul lui Alfred Nobel. Acesta a fost acordat pentru prima dată în 1969, norvegianului Ragnar Frisch și olandezului Jan Tinbergen, pentru contribuțiile lor în modelarea economică dinamică.
Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat în 2025 economiștilor Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt. Distincția le-a fost oferită pentru contribuțiile esențiale la explicarea creșterii economice bazate pe inovație, progres tehnologic și „distrugere creatoare”.
Anul curent, anunțurile privind premiile Nobel au început luni, cu decernarea premiului pentru medicină, urmat de cel pentru fizică, chimie, literatură și pace.
