Atacul cibernetic asupra serviciilor digitale de stat ar fi durat aproape cinci zile, iar acest lucru arată că mecanismele de protecție nu au funcționat corespunzător, susține expertul IT Veaceslav Kunev. Potrivit lui, datele compromise ar putea fi folosite nu doar în scheme de fraudă, ci și pentru crearea unor profiluri sociale, identificarea grupurilor vulnerabile și chiar în acțiuni de influențare înainte de alegeri și provocarea unor tulburări. Expertul WatchDog Andrei Curăraru avertizează, la rândul său, că informațiile furate îi pot ajuta pe escroci să construiască scenarii mai credibile și să obțină bani sau acces la conturile victimelor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.
„Asta înseamnă un eșec total în domeniul securității informaționale din interior. Acolo fie nu există procedurile necesare, fie ele există, dar nu sunt aplicate. Odată cu apariția inteligenței artificiale, toate acestea pot fi făcute instantaneu, automat. Dacă apare chiar și o activitate puțin suspectă, aceste procese sunt oprite imediat”, a declarat Veaceslav Kunev.
Expertul spune că semnalul de alarmă ar fi trebuit să apară inclusiv din cauza creșterii bruște a numărului de solicitări către sistemele statului. Dacă, într-o zi obișnuită, acestea ar procesa aproximativ 100 de mii de solicitări reale, în perioada 19-23 octombrie numărul lor ar fi ajuns la circa 11 milioane.
„Ce riscuri presupune o asemenea scurgere? Despre dumneavoastră se ajunge să se știe foarte multe și să se înțeleagă cum se poate acționa. Ar fi putut fi furate nu doar datele, ci și metadatele. Cât de des intrați în EVO, în ce limbă este setată aplicația, ce solicitări faceți, ce vizualizați? Toate acestea formează profilul dumneavoastră comportamental. Este informație care poate fi folosită ulterior pentru inginerie socială”, a declarat Kunev.
Expertul susține că asemenea informații ar putea ajunge inclusiv la grupuri de escroci care folosesc call-centere: „vor începe să lucreze cu o energie dublă, pentru că au obținut o cantitate uriașă de informații noi”, a spus expertul.
Potrivit acestuia, datele compromise pot fi exploatate de escroci pentru a obține acces la alte servicii prin presiuni asupra victimelor. Informațiile pot fi utilizate și pentru crearea unor profiluri sociale, identificarea grupurilor vulnerabile și, inclusiv, în acțiuni de influențare înainte de alegeri sau pentru provocarea unor tulburări.
La rândul său, expertul WatchDog, Andrei Curăraru, consideră că riscurile cele mai mari nu țin neapărat de accesarea directă a conturilor bancare, ci de folosirea datelor pentru a convinge victimele să ofere singure acces la bani, conturi sau alte servicii.
„Toată lumea s-a gândit imediat la sistemul bancar, că li se vor lua banii. Dar vă spun că este dificil de făcut acest lucru, mai ales fără o persoană din interiorul sistemului. Aici riscurile sunt mai mici. Însă celelalte riscuri, legate de escroci, sunt extrem de mari. Trebuie să ne pregătim, pentru că tot ce am văzut până acum în materie de fraude ni se va părea o joacă de copii”, a declarat Curăraru.
Acesta susține că statul ar trebui să informeze individual persoanele afectate și să le comunice exact ce date au fost compromise, pentru ca să poată recunoaște mai ușor tentativele de fraudă: „Este o situație extraordinară, dar deocamdată nu vedem o comunicare normală. Potrivit legii, fiecărei persoane afectate de acest atac trebuie să i se spună ce informații anume au ajuns la atacatori”.
Andrei Curăraru consideră că incidentul trebuie investigat penal, inclusiv pentru a stabili dacă au existat cazuri de neglijență sau alte încălcări care au permis compromiterea datelor.
TV8.md amintește că atacul cibernetic asupra infrastructurii digitale guvernamentale a avut loc în perioada 19-23 octombrie. Hackerii au vizat date asociate cu aproximativ 1 milion de IDNP-uri. Printre informațiile extrase se numără date de identificare, detalii despre rude, bunuri, prestații sociale și unele informații financiare.
În acest context, instituțiile statului vor fi audiate miercuri, 4 noiembrie, în Parlament. Audierile se vor desfășura cu ușile închise, întrucât vizează date cu caracter personal, iar la finalul ședinței vor fi făcute declarații de presă
Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge informații confidențiale, să nu acceseze linkuri suspecte și să nu autorizeze plăți cerute de necunoscuți. Orice solicitare neobișnuită trebuie verificată direct la banca sau instituția vizată, prin canalele oficiale.
