Harta adăposturilor de urgență a dispărut de pe site-ul IGSU. Se întâmplă după ce jurnaliștii UNU TV au constatat recent că, deși autoritățile pregătesc un ghid pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză, problema adăposturilor rămâne nerezolvată. Pe hârtie există aproximativ 1.800 de spații, dar, în realitate, mai puțin de 100 sunt pregătite pentru utilizare. Astăzi, reprezentanții IGSU au explicat că harta este în curs de actualizare, astfel încât să includă doar adăposturile funcționale.
Responsabilii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență susțin că decizia de a actualiza harta adăposturilor de protecție civilă a fost luată după ce mai mulți jurnaliști și cetățeni au semnalat că numeroase locații indicate nu sunt funcționale și, prin urmare, nu pot fi folosite în caz de urgență. În urma sesizărilor, autoritățile au decis să păstreze pe hartă doar spațiile în care populația se poate adăposti în siguranță.
„Anume se actualizează acele adăposturi de protecție în care cetățeanul, în caz de o situație excepțională sau un dezastru, se poate adăposti. Spre exemplu, până acum, pe hartă erau plasate toate adăposturile din Republica Moldova, inclusiv și cele nefuncționale. Erau arătate locațiile, iar cele nefuncționale la moment se scot și se verifică doar cele funcționale, adăposturi care se pot utiliza de către cetățeni”, a explicat șeful adjunct al IGSU, Dumitru Vieru.
În ultima săptămână, jurnaliștii UNU TV au încercat să afle cine răspunde de adăposturile destinate populației în situații de urgență. Ministerul Afacerilor Interne vorbește despre aproximativ 1.800 de spații care ar putea fi utilizate în asemenea cazuri. Dintre acestea, însă, doar aproximativ 750 sunt adăposturi de protecție civilă. Restul sunt spații comerciale, depozite sau imobile de agrement care ar urma să fie adaptate în caz de necesitate.
Chiar și în cazul adăposturilor de protecție civilă, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții. IGSU precizează că se ocupă de evidența acestora, de stabilirea capacității de adăpostire și de informarea populației în situații de criză. În schimb, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) este responsabil de verificarea stării lor de funcționare. Întreținerea spațiilor revine, potrivit legii, proprietarilor sau gestionarilor, fie că este vorba despre autorități publice, instituții de stat sau agenți economici.
UNU a încercat să afle și cât de des sunt verificate aceste spații și, mai ales, în ce stare se află. Potrivit IGSU, verificările vizează mai puțin de unul din zece adăposturi. Iar când vine vorba despre funcționalitatea acestora, situația este și mai îngrijorătoare.
„Dacă e să vorbim ca procent, procentul este până la 10% undeva. Deci este o pondere foarte mică cu referire la verificare, iar toate adăposturile care ne-au fost raportate nouă, s-a raportat starea nefuncțională a acestora”, a precizat șeful adjunct al IGSU, Dumitru Vieru.
Și reprezentanții INST recunosc că nu reușesc să verifice frecvent aceste spații. Instituția efectuează controale conform unui program anual care include șapte raioane, două ministere și două instituții de învățământ superior care dețin asemenea adăposturi.
„Evaluarea acestor obiective se face după cum am spus: câte șapte raioane pe an, câte două ministere și două instituții de învățământ superior care au astfel de spații. Dar noi avem și, în paralel cu aceasta, planificarea controalelor, care ne permite, în baza Legii 131 și a analizei riscurilor, să mai facem și o altă planificare. Dar este dificil să ajungi în fiecare an la toate adăposturile de protecție civilă din țară”, a explicat șeful de direcție din cadrul INST, Alexei Lavrinenco.
Potrivit IGSU, în ultimii trei ani au fost verificate doar 43 de adăposturi din 11 raioane, iar rezultatele sunt alarmante: niciunul nu era pregătit pentru utilizare. În aceste condiții, UNU TV a vrut să afle câți proprietari sau gestionari au fost sancționați pentru nerespectarea obligațiilor legale. Răspunsul este surprinzător: din 2022, de când INST a preluat aceste atribuții, nu a fost aplicată nicio amendă.
„Din 2022 încoace, de când noi am preluat activitățile respective, noi amenzi nu am pus. [...] Dacă te duci și îi pui amendă persoanei care gestionează spațiul pentru că nu funcționează echipamentul și sistemele, asta-i absurd. Pentru că el oricum nu o să înlăture. Metoda de a încerca să pună toată asta la loc e alta. Prin metoda de convingere. Că uitați-vă, spațiul ăsta e al dumneavoastră în gestiune și dumneavoastră trebuie să-l aduceți la o stare bună de funcționare. Așa privește legislația”, a argumentat șeful Direcției supraveghere tehnică și control în domeniul apărării împotriva incendiilor și protecției civile din cadrul INST, Alexei Lavrinenco.
Deși numeroase adăposturi de protecție civilă se află în gestiunea întreprinderilor, reprezentanții IGSU atrag atenția că nici toți primarii nu își cunosc suficient de bine atribuțiile în domeniul protecției civile.
„Este de menționat că odată la 4 ani, primarii se schimbă. Conform Hotărârii de Guvern 282, primarii trebuie să treacă, la primirea mandatului, un curs la Centrul Republican de Instruire, unde sunt instruiți în toate elementele de protecție civilă. Cu părere de rău, nu toți primarii practică, noi avem o rată foarte joasă de primari care vin la aceste cursuri. Totuși, la aceste cursuri li se spune despre drepturi, obligații, inclusiv se discută și despre adăpostirea populației”, a menționat șeful adjunct al IGSU, Dumitru Vieru.
În condițiile în care aproape o treime din populația Republicii Moldova este concentrată în municipiul Chișinău, UNU TV a solicitat Primăriei Capitalei informații despre numărul adăposturilor de protecție civilă aflate în gestiunea autorităților municipale și starea acestora. Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Vasile Chirilescu, a comunicat că subiectul necesită colectarea mai multor date și că va reveni ulterior cu informațiile solicitate.
Acum două săptămâni, Centrul Național de Management al Crizelor a anunțat că autoritățile inventariază spațiile care ar putea fi amenajate ca adăposturi de urgență. Totodată, este în pregătire un ghid de supraviețuire pentru primele 72 de ore ale unei crize, care va include recomandări privind rezervele necesare fiecărei familii.
În prezent, majoritatea adăposturilor de protecție civilă nu sunt pregătite pentru utilizare. Din cele 754 existente la nivel național în 2025, doar 83 se aflau într-o stare acceptabilă, potrivit datelor IGSU. În municipiul Chișinău sunt 37 de adăposturi funcționale și alte nouă pregătite sau parțial pregătite, cu o capacitate totală de aproximativ 9.000 de persoane.
